Avocatul Poporului atacă la CCR modificările din Legea jocurilor de noroc: „Identificarea persoanelor afectează dreptul la viaţă intimă”

Avocatul Poporului atacă la CCR prevederi din legislația care reglementează organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Concret, insituția consideră că identificarea persoanelor „afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la viaţă intimă, familială şi privată”.

Avocatul Poporului a formulat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (6) lit. d) şi art. 151  din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, modificată şi completată prin Legea nr. 326/2022.

Primul articol invocat prevede că ”organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează şi se exploatează jocuri de noroc şi vor ţine evidenţa, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.

Al doilea articol invocat face referire la faptul că ”organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”.

Potrivit Avocatului Poporului, aceste prevederi ”afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la viaţă intimă, familială şi privată”, întrucât nu este specificat foarte clar ”motivul legitim sau interesul public” pentru identificarea persoanelor şi păstrarea datelor.

Avocatul Poporului consideră că sunt necesare clarificări ale conținutului legislativ, astfel încât ”demersul normativ să identifice o eventuală prelucrarea datelor cu caracter personal pentru «îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public»”.

În motivare, Avocatul Poporului face referire la Regulamentul GDPR care prevede că datele cu caracter personal nu pot fi păstrate pe o perioadă mai mare decât cea necesară îndeplinirea scopului pentru care sunt prelucrate.

În plus, Avocatul Poporului atrage atenția că normativele legale ”creează o prezumție de dependență a tuturor persoanelor” care intră în astfel de săli.

De asemenea, Avocatul Poporului afirmă că nu există o definire clară a persoanelor ”indezirabile” şi autoexcluse”, iar termenul de ”minim cinci ani” induce neclaritate, întrucât nu se cunoaște termenul maxim pentru păstrarea datelor.