Tradiții de care lumea a uitat: Ce nu ai voie să faci înainte de Crăciun. E mare păcat!

Crăciunul este perioada tradițiilor, a superstițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație.

Colindul, scenetele cu motive religioase și mesele bogate sunt nelipsite în toate colțurile țării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Din păcate, multe dintre tradițiile și obiceiurile românești se pierd sau se amestecă cu cele din alte țări. Oricât de frumoase ar fi colindele englezești sau filmele americane cu Moș Crăciun, trebuie să ne amintim că suntem români și să păstrăm obiceiurile noastre vechi, de sute de ani.

Deși nașterea Domnului se sărbătorește diferit în funcție de zonă, există câteva obiceiuri și tradiții străvechi, care sunt comune și se regăsesc în orice colț al României, ca, de pildă, mersul cu colindul, pregătirea bucatelor tradiționale, împodobirea bradului în Ajun (sau în ultima sâmbătă înainte de Crăciun), mersul la Biserică în dimineața de Crăciun și servirea mesei împreună cu familia, în prima zi a Crăciunului.

Ce se face în Ajunul Crăciunului?
În noaptea de 24 spre 25 decembrie, mulți români lasă pe masă un colac și o cană cu apă, acestea fiindu-le destinate celor morți, despre care se spune că în noaptea respectivă vin să își revadă casa.

De asemenea, se zice că este bine ca primul om care îți intră în casă în ziua de Crăciun să fie bărbat, pentru că aduce noroc. În plus, nu se mătura în prima zi de Crăciun, nu se minte și nu se înjură. Din timpuri vechi, se spune că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau în fân, în grajdul animalelor, pentru că este noaptea în care boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor. Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

 Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua Ajunului, preotul, dar și cântăreții bisericești, umblă din casă în casă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Ce spune legenda despre Ajunul Crăciunului?
În tradiția populară, Ajunul Crăciunului este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de moș Ajun, despre care se spune că era frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece semănau între ei ca două picături de apă. Se spune că moș Ajun ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Conform tradiției, Maica Domnului, înainte de a naște, i-a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.

Obiceiurile din seara de Ajun

-se spune că pentru a avea noroc toată viața nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun;

-în ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă; aceste surcele se numesc “pui”;

-cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit;

-gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor;

-în Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți;

-în Ajunul Crăciunului este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul;

-fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul și pentru a-l putea vedea, ele trebuie să lase afară, peste noapte, câte puțin din toate felurile de mâncare, negustate; astfel, ursitul va veni și va gusta, iar fetele vor putea să-l vadă.

 Tradiții și superstiții de Crăciun:
-o superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă;

-se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an;

-În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an;

-după Crăciun să nu mai fie lăsați copiii să mai zică colindatul, ca fac bube;

-acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă și slănină, din care sunt ospătați cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului";

-aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite;

-se crede că la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc;

-la cele trei sărbători mari-Crăciun, Paște și Rusalii-să te speli cu apa în care au fost puși bani de argint și vei fi bănos;

-nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seara, ci bucatele;

-dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate;

-în Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că acești pomi să lege rod bogat;

-tot în Ajun se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruială care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcați de roade;

-în ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, și după ce ai măturat du gunoiul la pomi, că-i ajută să fie roditori;

-în seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopții și în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineața, Colindisul sau Bună-dimineața la Moș-Ajun. După credința populară, ei sunt purtători de noroc și fericire;

-oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc;

 -începând cu întâia zi de Crăciun și în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc nașterea lui Iisus Hristos;

-a doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de șase săptămâni, și tot atunci fetele, pe alocuri și flăcăii, își fac intrarea în ceata feciorească;

-nu aduc noroc și nu se oferă cadou: cuțite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batistă, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci;

-în seara de Crăciun, se ung cu usturoi vitele, pe la coarne și șolduri, dar și ușile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung și oamenii pe frunte, pe spate, la coate și la genunchi, precum și ușile și ferestrele casei pentru a îndepărta demonii nopții;

-în dimineața de Crăciun e bine să ne spălam cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul și feriți de boli.

-pâinea să nu se pună cu coaja de jos în sus ca trage a sărăcie;

-dacă cineva bea ceai și varsă din el din întâmplare, e semn bun;

-când te mănâncă palma dreaptă e semn că vei da bani altei persoane, iar dacă te mănâncă palma stângă înseamnă că vei primi bani;

-femeia care poartă cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la alta, e semn că își va schimba și bărbatul

-dacă porți o cămașă pe dos e semn că ți se întoarce norocul spre rău;

-dacă cineva își mușcă limba e semn că cineva îl vorbește de rău;

- dacă la masă se varsă vin din pahar din greșeală înseamnă că va fi veselie;

-când cocoșul cântă în fața ușii sau a ferestrei vestește sosirea unor musafiri.