Sfântul Ion 2023. Ce trebuie să respecți și nu e bine să faci pe 7 ianuarie

Creștinii ortodocși de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. În această zi se respectă încă mai multe tradiții, obiceiuri și superstiții.

SFÂNTUL IOAN. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Potrivit tradițiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). De Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, se strânge pomul împodobit de Crăciun și se împart dulciuri pentru copiii sărmani.

Se mai spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul, va avea probleme în cursul anului.

Tot pentru spor și sănătate, există credința ca de Sfântul Ioan să ne stropim cu agheasmă pe față pentru a fi ocoliți de boli în tot timpul anului.

Sfântul Ion 2023. Cele mai puternice rugăciuni către Sfântul Ioan Botezătorul - De ce e bine să le rostești

Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care țin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoși.

Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc și animalele – de fiarele sălbatice.

La biserică se sfințesc bucate și vin alb. La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide și unși cu miere, cozonaci, brânză și ouă. De asemenea, se sfințește vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare și vin alb, în primul rând săracilor și persoanele care poartă numele de Ioan.

 Nu se bea vin roșu. În această zi, nu se bea vin roșu care amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.

 Pomeniri pentru rudele care au murit în condiții suspecte. În familiile în care au murit rude în condiții suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citește pomelnicul cu numele decedaților și se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecați în eternitate în mod neașteptat.

La „Masa moașei”. În ziua acestui praznic, pe 7 ianuarie, mai ales în mediul rural, există obiceiul de a se organiza o “masă a moașei” satului. Aceasta colindă pe la “nepoate”, la mamele care au fost ajutate să nască, și sunt invitate la petrecere. Fiecare femeie aduce moașei câte un plocon, iar moașa rupe dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă și împarte câte o bucată fiecărei femei. În funcție de formă și de mărime, bucata primită prevestește dacă femeia care primește bucata de colac va mai avea sau nu copii, dacă va avea fete sau băieți.

O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald.

SFÂNTUL IOAN. CINE ESTE IOAN BOTEZĂTORUL. Sfântul Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru ca a anunțat venirea lui Hristos.

Biserica a închinat lui Ioan șase sărbatori pe an: zămislirea lui - 23 septembrie, nașterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, tăierea capului - 29 august, prima și a doua aflare a capului - 24 februarie și a treia aflare a capului - 25 mai, potrivit crestinortodox.ro.

SFÂNTUL IOAN. ORIGINEA NUMELUI. Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” și înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulți români poartă numele de Ion(forma neaoșă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Peste 2 milioane de români sunt sărbătoriți de Sfântul Ion.

SFÂNTUL IOAN. IORDĂNITUL FEMEILOR. În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”. Iordănitul femeilor avea un ritual strict în trecut, în care nevestele în vârstă le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească și apoi făceau o masă comună. În vremurile de acum, din ritual  s-a mai păstrat doar ospățul final, ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna.

SFÂNTUL IOAN. IORDĂNEALA. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.