Sfântul Gheorghe /Semnificatia numelui/ Tradiții și obiceiuri

Sf Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai prețuiți sfinți. De neam bun, a îmbrățișat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul și abilitățile sale. Alături de Sfântul Dumitru, care marchează cea ultima cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Gheorghe el este al doilea stâlp calendaristic, reprezentând începutul primăverii.

Sfantul Gheorghe. În legendele populare Sf. Gheorghe este „străjer al timpului”, lui îi sunt încredințate cheile vremii și, la porunca sa, se închide și se deschide anotimpul cald.

Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor.

Sfantul Gheorghe. Sărbătoarea Sfantul Gheorghe în tradiția populară
Sfantul Gheorghe. Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificații multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propițiatorii și augurale. Gesturile și actele circumscrise acesteia durează 3 zile, la fel ca și la alte sărbători mari. Sângiorzul deschide și ciclul vegetațional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru, Sâmedru. Apa, focul și ramurile verzi sunt prezențe emblematice ale aceste sărbători, având calități purificatoare, apotropaice și stimulatoare.

Sfantul Gheorghe. Credințe și superstiții
• Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi și sănătoși tot anul. • Vitele se bagă în holda de grâu și când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează și se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult și frumos la anul. • Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici și iuți tot anul. • În dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru. • Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul. • Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoși tot anul și pentru spălarea tuturor relelor. • Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea. • La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoși tot anul și pentru a se proteja de farmece. • Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor și tot anul e somnoros. • La Sân-Georgiu ies preoții și poporul cu crucea în câmp și fac rugăciuni pentru ploaie și mană în câmp. • Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. • Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). • În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. • Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. • Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu și fân.

Sfantul Gheorghe. Renașterea naturii
Una dintre practicile cu raspândire generală în ziua Sfantul Gheorghe este împodobirea casei și anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renașterii naturii.

Sfantul Gheorghe. Emblemele vegetale utilizate variază în funcție de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde și leuștean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, și au și rol în protejarea casei și gospodăriei de acțiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioadă.

Semnificația apotropaică a elementului vegetal se extinde pe întregul perimetru al gospodăriei tradiționale care este pus la casă, la adăposturile animalelor și la cele în care se păstrează cerealele, la fântâni, uneori la grădina de legume sau la holde, și chiar la cimitir.

Sfantul Gheorghe. Alungarea strigoilor
O metodă eficientă de contracararea a strigoilor o reprezintă plantele cu calități magice, dintre care cea mai redutabilă este usturoiul. Punctele esențiale care fac legătura cu exteriorul și pe unde ar putea intra strigoii - pragul ușii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse cu usturoi, făcându-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de către oameni, care se și ung cu el pe corp, pe frunte, în piept, în spate și pe la încheieturi, pentru a protejați de orice acțiuni nefaste.
Ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, ciobanii se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo merg vrăjile.

Sfantul Gheorghe. Pentru a proteja vitele, tot înainte de răsăritul soarelui, se presăra împrejurul vacii mac pentru ca nimeni să nu poată lua laptele de la acea vacă, așa cum nimeni nu poate să culeagă macul presărat.

Sfantul Gheorghe. Stropitul
După o noapte în care forțele malefice se manifestă puternic și în care energiile sacre pot să-i contamineze negativ pe oameni, în ziua de Sf. Gheorghe se impune scăldatul sau stropitul ritual, al oamenilor, animalelor, sau al obiectelor din gospodărie, în vederea purificării și a asigurării unei stări bune de sănătate și de prosperitate în anul ce vine.

Băieții le udă pe fete ca să nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele să nu se transforme în strigoaice, reprezentând totodată un gest de bucurie și mulțumire pentru apropierea primăverii.

Sf Gheorghe. Sf. Gheorghe în legendele populare
Sf Gheorghe. În legendele populare Sf. Gheorghe este considerat a fi "străjer al timpului", alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredințează cheile vremii și aceștia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru sunt reprezentați călare: Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său face iarba și copacii să înverzească, deschide pământul și aduce primăvara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zăpada și iarna. Între ei ar exista un legământ pe viață și pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Aceeași soartă o va avea și Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori.

Una dintre reprezentările grafice cele mai frecvente a Sf. Gheorghe este aceea de "omorâtor al balaurului", ilustrând legendele în care se povestește că acesta ucide un balaur care amenința o cetate sau, în alte variante o scorpie care mânca copiii dintr-un sat.
În credințele populare românești Sf. Gheorghe e numit "capul primăverii", despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice, poate arata celor aleși comorile. Tot el este chezașul tuturor tocmelilor și patronul tinerilor și al armoniei familiale.

Sf Gheorghe. Sf. Gheorghe în calendarul religios
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, născut în Capadocia, din părinti creștini, a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăratului Dioclețian. Datorită calităților sale, ajunge în slujba împăratului, ca militar, și se confruntă în mod direct cu persecuțiile asupra creștinilor, începute în anul 303. Sf. Gheorghe își mărturisește credința în Histos și va fi întemnițat, din cauza convingerilor sale. În încercarea de a-l abate de la credința sa, este torturat și ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care rămâne ziua sa de prăznuire.

Sfântul Gheorghe. Tradiții și obiceiuri. Ce pățești dacă dormi în această zi
Sf Gheorghe. În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. Această ipostază ilustrează o legendă în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor ilustrează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca războinic pedestru sau ca tribun militar cu o diademă pe cap, cu o platoșă sub mantie, ținand o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

Sf Gheorghe. Semnificatia numelui Gheorghe.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic și gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ș.a.