Sentința finală în dosarul Colectiv a fost din nou amânată

Curtea de Apel București a amânat iar sentința definitivă în dosarul "Colectiv". Noul termen anunțat pentru decizia în acest caz a fost stabilit pentru 12 mai.

De anul trecut, Codul de Procedură Penală îi obligă pe judecători să motiveze pe larg soluția atunci când dau o decizie care vizează restrângerea libertăților inculpaților în dosare, așa cum e condamnarea la închisoare pe executare.

În primă instanță, judecătorii Tribunalului București au decis pedepse de până la 12 ani de închisoare cu executare.

Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunțarea sentinței în acest caz.

În cadrul dezbaterilor finale, avocații inculpaților au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greșit când au decis trimiterea în judecată a clienților lor, dar și magistrații Tribunalului București, când au pronunțat pedepse cu executare.

De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" și cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcționari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehniști și reprezentații unei firme de artificii, susținând că ordinea socială a fost "alterată" de corupție, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii.

Inițial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistrații Adina Pretoria Dumitrache și Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpații din dosarul 'Colectiv'.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, și, pe de alta, procurorul DNA și avocații victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului și aplicarea unor pedepse mai mici inculpaților.

Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulterior, acest complet de divergență a decis să înlăture aplicarea consecințelor deosebit de grave în cazul infracțiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzați o parte dintre inculpații din dosarul "Colectiv", printre care și Cristian Popescu-Piedone.

Pedepsele care au fost decise în primă instanță

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul București a decis următoarele condamnări:-

• Cristian Popescu-Piedone - 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv;

• cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu - câte 11 ani și 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă;

• Daniela Niță, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare;

• pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise - 9 ani și 8 luni de închisoare și, respectiv, 10 ani;

• Cristian Niță, director al firmei de artificii - 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare;

• George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI - câte 9 ani și 2 luni de închisoare.

• Aurelia Iofciu, șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare;

• Larisa Luminița Ganea, consilier superior - 7 ani;

• Ramona Sandra Moțoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare și prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 și ISU București-Ilfov, daune morale și materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpații, ISU și Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din București și din țară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate și rănite.

Sursa: Libertatea Zilei