Părintele Cărămizaru: Boboteaza, cristelnița iubirii dumnezeiești și deschizătoare a cerului

La sărbătoarea Botezului Domnului omenirea primește întâlnirea cu Dumnezeu Însuși, prin cele trei persoane ale Treimii: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, subliniază parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou din București, părintele Emil-Nedelea Cărămizaru.

Potrivit acestuia, Boboteaza, prăznuită pe 6 ianuarie, reprezintă "cristelnița iubirii dumnezeiești și deschizătoare a Cerului".

"La sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, Teofanie sau Epifanie, așa cum mai este denumită, omenirea primește magnifica întâlnire cu Dumnezeu Însuși, prin cele trei persoane ale Treimii: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt! Ce splendoare, ce privilegiu pentru întreaga umanitate, din toate timpurile și din toate locurile de pe pământ! Căci Sfânta Arătare de la apa Iordanului, în plenitudinea Treimică, este adresată tuturor generațiilor ce au trăit și vor trăi pe această planetă! Îl vedem astăzi pe Fiul primind Botezul de la Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan, în Cristelnița iubirii, râul Iordan, pe Tatăl ce-Și recunoaște Fiul, asumându-Și paternitatea divină și eternă, și pe Sfântul Duh coborând peste Fiul, în chipul sublim al porumbelului", a explicat, pentru AGERPRES, părintele paroh.

Conform acestuia, totul devine astfel accesibil tuturor oamenilor, "la nivelul înțelegerii lor, astfel să poată percepe scopul Epifaniei de la apa Iordanului și prelungirea acesteia prin Taina Sfântului Botez".

"Iată de ce Mântuitorul îi spune lui Nicodim, în celebra convorbire cu acesta: "De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu" (Ioan 3, 5). Astfel, Hristos se botează în apa Iordanului, nu pentru El, ci pentru noi! Mântuitorul a ieșit în public și S-a botezat în apele Iordanului, la vârsta de 30 de ani, moment din care își începe lucrarea de restaurare a lumii, de scoatere a acesteia din durerea morții, purtând-o astfel prin ușa Botezului spre triumful sfânt al vieții veșnice! La Botezul Mântuitorului, prin mâna celui ales a fi Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan, se deschid cerurile și Duhul Sfânt coboară peste Domnul, sfințind astfel întreaga umanitate. Pe cale de firească întâlnire cu Dumnezeu, în Biserică, la Botezul creștin al fiecărui om, cerurile se deschid făcându-ne părtași magnificei noastre întâlniri cu Sfânta Treime!", a adăugat părintele Cărămizaru.

El a evidențiat că sărbătorile creștine au în miezul lor "logica iubirii și a proniei divine"

"Totul se petrece cu un scop precis: fericirea sufletelor noastre, adică mântuirea lor. De aceea S-a întrupat Dumnezeu Însuși, prin ipostasul dragostei divine - Fiul, cea de-a doua persoană a Sfintei Treimi, ca să ne ofere o viață de-a pururi fericită și fără de apus", a mai spus părintele paroh.

Tradiții de sărbătoarea Bobotezei

Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, este dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfințirii apelor.

În credința ortodoxă, sărbătoarea amintește Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păși în viața publică. Potrivit tradiției, la Bobotează se săvârșește slujba de sfințire a apelor - Agheasma Mare, care are semnificația simbolică de act de regenerare cosmică.

Apa sfințită de Bobotează se ia dimineața, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie. Apoi, Agheasma Mare se păstrează în case și se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.

Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului.