NUMITORUL COMUN: MOARTEA. Expoziția itinerantă ajunge la Alba Iulia

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (MNUAI) organizează Expoziția REPRESIUNEA COMUNISTĂ ÎN ROMÂNIA (1945-1965) - NUMITORUL COMUN: MOARTEA. Vernisajul va avea loc în ziua de vineri, 16 noiembrie 2018, ora 17.30, la sediul muzeului din Alba Iulia.

Unul din obiectivele importante ale investigațiilor întreprinse de IICCMER încă de la înființarea sa, în decembrie 2005, este acela de a căuta și identifica locurile unde au fost înhumate victime ale regimului comunist, acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte prin mijloace violente de către Securitate sau de alte structuri represive ale statului comunist, sau a celor care au suferit condamnări privative de libertate și au murit în timpul detenției executate în penitenciarele și lagărele de muncă din România comunistă.

Expoziția a fost realizată de IICCMER începând din anul 2009, fiind actualizată și completată în decursul timpului. Aceasta prezintă o serie de acțiuni de căutare și deshumare pe cale arheologică a unor opozanți anticomuniști, care au fost executați fără judecată sau au fost uciși în cursul unor confruntări armate cu reprezentanții instituțiilor represive ale statului comunist, cazurile expuse încadrându-se cronologic în perioada anilor 1948-1958. De asemenea, în expoziție sunt cuprinse și cercetările efectuate în unele locuri, unde, până în 1964, au fost înhumați deținuți politici decedați în timpul detenției. Aceste acțiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren inițiate și instrumentate de specialiștii institutului sau ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor și urmașilor victimelor.

În cadrul expoziției este prezentată problematica unui număr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018. Cazurile abordate privesc un număr de 40 de persoane executate prin împușcare sau ucise în timpul unor confruntări armate cu organele de represiune ale statului, 37 dintre acestea fiind descoperite și deshumate pe teritoriul localităților Hălmăsău, Nepos, Sângeorz-Băi (jud. Bistrița-Năsăud), Glodghilești, Băiești (jud. Hunedoara), Teregova, Verendin (jud. Caraș-Severin), Răchițele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Bistra, Dealu Capsei, Cricău, Mesentea (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj), Cufoaia (jud. Maramureș) și Satu Mare. Două dintre cazuri se referă la căutarea a trei persoane ucise în luptă, una în satul Mușca, jud. Alba, și două în satul Tranișu, jud. Cluj, ale căror morminte nu au fost încă descoperite. În locurile amintite, cei uciși au fost îngropați în gropi individuale (15 cazuri) sau în gropi comune cu două (cinci cazuri), trei (două cazuri), patru (un caz) sau cinci victime (un caz). Cercetările arheologice pentru căutarea mormintelor unde au fost înhumați deținuți politici morți în penitenciare și lagăre de muncă au vizat până în prezent patru cimitire care au deservit unități penitenciare, în expoziție fiind prezentate cazurile de la Sighet, Aiud și Târgu Ocna.

Expoziția cuprinde în principal diferite obiecte și accesorii vestimentare descoperite asupra celor uciși, precum și postere cu fotografii din timpul acțiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie și fotografii provenite din arhiva fostei Securități. Expoziția se adresează în primul rând tineretului, elevilor și studenților, dar și tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă știu prea puțin sau deloc despre atrocitățile și victimele directe ale Securității în primele două decenii de existență a regimului comunist în România.

La deschiderea oficială a expoziției, din partea institutului vor participa Radu Preda, președinte executiv, precum și colectivul de arheologi, angajați și colaboratori, care a realizat de-a lungul anilor investigațiile arheologice (Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea, Horațiu Groza).

Expoziția Numitorul Comun: Moartea a fost prezentată, începând din anul 2009 și până în prezent, în mai multe locuri din țară și străinătate: Cluj-Napoca - Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (oct-nov. 2009); București - Muzeul Țăranului Român (nov. 2009 și oct-nov. 2011); Alexandria - Muzeul Județean Teleorman (ian. 2010); Giurgiu - Muzeul Județean Teohari Antonescu (febr. 2010); Praga, Cehia - Universitatea Carolina (febr-mart. 2010); Alba Iulia - Muzeul Național al Unirii (apr-mai 2010); Brașov - Muzeul Județean de Istorie (mai 2010); Sighetu Marmației - UBB Cluj, Extensiunea Sighet (iun-iul. 2010); Penitenciarul Aiud (aug. 2010); Aiud - Muzeul de Istorie și Științele Naturii (oct-nov. 2010); Oradea - Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai (ian-febr. 2011); Timișoara - Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran (mart. 2011); Deva - Casa de Cultură Drăgan Muntean (mai-iun. 2011); Caransebeș - Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță (mart 2012); Arad - Complexul Muzeal Arad (mart-apr. 2012); Bistrița - Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud (mai 2012); Iași - Universitatea Petre Andrei (mai-iun 2012); Turda - Muzeul de Istorie (febr-mart. 2013); Jilava - Fortul 13 (mai 2014); București - Parlamentul României, Senat (nov. 2014); Roman - Colegiul Roman Vodă (dec. 2014); Cleveland-Ohio, S.U.A. - Parohia Greco-Catolică Sf. Elena (mai 2016).

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 și aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.