Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele cinci luni ale acestui an, 858.700 tone echivalent petrol, fiind cu 20,9% mai mică (minus 203.800 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de cărbune net au fost, în perioada menționată, de 87.100 tep, mai mici cu 18.800 tep (minus 17,8%) față de ianuarie-mai 2023.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Națională de Strategie și Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producției de cărbune, cât și importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune.
Astfel, în 2024, producția se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) și importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), și în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).
Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, dinamica producției de cărbuni cât și importul acestora sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024-2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%.
În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP estimează că producția de cărbune va totaliza anul acesta 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% față de anul anterior, în 2025- 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 - 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 - 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile se vor reduce în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5%, la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3%, la 121.000 tep și în 2027 cu 34,4%, la 79.000 tep.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producția totală de energie electrică la nivel național. Cărbunele este un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum și în situații de criză energetică, acesta stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a sistemului electroenergetic național, se menționează în proiect.
România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit și turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidență și cercetate 299 perimetre miniere.
AGERPRES
