Unele țări - ca Polonia - ar putea face pasul trimiterii unor trupe în Ucraina, în cazul în care NATO nu oferă garanții de securitate Ucrainei la summitul de la Vilnius, în Lituania, prevăzut în perioada 11-12 iulie, apreciază fostul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, relatează The Guardian.
Unele țări - ca Polonia - ar putea face pasul trimiterii unor trupe în Ucraina, în cazul în care NATO nu oferă garanții de securitate Ucrainei la summitul de la Vilnius, în Lituania, prevăzut în perioada 11-12 iulie, apreciază fostul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, relatează The Guardian.
NATO nu poate intra în război alături de Ucraina, pentru că astfel ar generaliza conflictul - o linie roșie.
Organizația nu are, de altfel, față de Kiev, obligația prevăzută de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, a principiului ”apărării comune”, deoarece Ucraina nu face parte din Alianță.
Însă unele dintre statele membre NATO ar putea încerca să acționeze în mod independent, estimează fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen.
Fostul om de stat, în prezent consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu exclude ca mai multe state membre NATO să trimită trupe, în cazul în care NATO nu oferă un ajutor concret Ucrainei la summitul de la Vilnius, prevăzut la 11-12 iulie.
Aceste state membre NATO cer să se acorde Ucrainei garanții de securitate tangibile și să se accelereze procesul aderării acestei țări atacate de către Rusia la NATO și Uniunea Europeană (UE).
”Dacă NATO nu reușește să se înțeleagă asupra unei căi clare (de aderare a) Ucrainei, există o probabiulitate evidentă ca anumite țări să acționeze individual”, dă asigurări fostul secretar general al Alianței în perioada 2009-2014.
”Noi știm că Polonia este foarte angajată în furnizarea unui ajutorn concret Ucrainei. N-aș exclude, așadar, posibilitatea ca ea să se angajeze mai frontal, împreună cu țările baltice și să trimită, de exemplu, trupe la sol”, declară Rasmussen.
Aceste țări ar putea decide ”să formeze o coaliție de voluntari” care să se ducă să susțină Ucraina, declară el.
”Polonezii consideră că Europa Occidentală nu le-a ascultat avertismentele cu privire la amenințarea rusă” în ultimii ani, subliniază fostul premier danez.
Ei ar putea, astfel, să aleagă să-și joace propria carte, estimează el.
Actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat, în podcastul Brussels Sprouts, organizat de către Center for a New American Security, că la summitul de la Vilnius se va transmite un semnal puternic al susținerii Ucrainei.
Stoltenberg a anunțat că acordarea unor garanții de securitate Ucrainei se află pe agenda summitului, însă a subliniat că NATO nu poate oferi Ucrainei granații de securitate mai importante decât membrilor cu drepturi depline ai Alianței.
Aceste țări din Europa de Est nu vor accepta, însă, acest ”refren”, estimează Rasmussen.
Ele cer garanții de securitate scrise - inclusiv împărtășirea informațiilor clasificate, formarea militarilor ucraineni, o îmbunătățire a producției de muniție, interoperabilitatea cu NATO și o aprovizionare cu armament suficientă.
În afară de aceste garanții, ”un grup de aliați necondiționați (ai Ucrainei) din Europa Centrală și de Est cere o cale clară către aderarea Ucrainei la NATO”, subliniază el.
Rasmussen estimează că, în aceste condiții, anumite state membre urmează să exercite presiuni puternice la summitul NATO de la Vilnius.
Însă, în dosarul aderării Ucrainei la NATO, ele sunt pregătite să aștepte până la summitul NATO de la Washington din 2024, estimează Rasmussen.
Sursa: Adevarul Zilei
