Cele mai frumoase tradiții de Crăciun în Ardeal

Crăciunul este perioada tradițiilor, a superstițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație. Colindul, scenetele cu motive religioase și mesele bogate sunt nelipsite în toate colțurile țării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă, pentru mai toți locuitorii Europei, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcție de țară și de istoria fiecărui popor.

Lingviștii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului "Crăciun". Unii spun că ar fi moștenit din latinescul "creationem", care înseamnă creație sau naștere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alți specialiști spun că ar proveni din slavă. Cel puțin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. Crăciunul este o perioadă a tradițiilor, a superstițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia și credința într-un an mai bun și mai prosper. Colindul este cea mai larg răspândită tradiție de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. Crăciun în Ardeal

În satele din Maramureș, colindătorii iau cu asalt ulițele încă din Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu "Steaua" sau cu "Capra", reprezentații răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărții "Tradiții de Crăciun" realizate de Centrul de Creație, Artă și Tradiție București.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. Ceva mai aparte și consacrat în zona Maramureșului este "Jocul Moșilor", la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măști din nopțile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morților. După ce au colindat toată noaptea, copiii și tinerii își iau bicele și ies pe ulițele satului. Cine le iese în cale este "croit" de biciul "moșilor". "Moșii" maramureșeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute și bat la ușile oamenilor pentru a-i speria și pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiție nelipsită în acest colț al României este "Viflaimul" - o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariției magilor și al păstorilor ce prevestesc nașterea lui Iisus. În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostașii, moartea, dracul, moșul, străjerul și mulți alții, în funcție de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe și nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale și păsări în gospodărie obișnuiesc să le dea mâncare pe săturate și o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstițioși ung cu usturoi vitele, la coarne și la șolduri, pentru a alunga spiritele rele. Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă și geroasă.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, "butea feciorilor". Băieții se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului. Ceata de colindători este organizată după reguli complicate și fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat "Împăratul Romei". Colindul redă contextul istoric al nașterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus și descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri - aur, smirnă și tămâie.

În satul Limba, din județul Alba, se păstrează încă un vechi obicei - "Pițăratul". Denumirea vine de la "pițărău" - colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. În comuna Ilva Mare din Bistrița-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat "belciugarii" - tineri costumați în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire și mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creștinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă "belciugarii" va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi așteaptă și îi răsplătește.

La Săliște, în județul Sibiu, se păstrează o tradiție veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcați în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului și a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineață, iar la final se duc direct la "ceată", unde colindă "gazda".

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultați de tot satul.

TRADIȚII DE CRĂCIUN 2021. În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar și din localități de dincolo de munți, din județele Vâlcea și Argeș, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Săliște, care se ține anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial. Fiecare ceată își prezintă jocurile tradiționale și mesajul, după care se prind cu toții în Hora Unirii.