Două hotărâri ale Curții Constituționale a României (CCR) din 2018 și 2022, referitoare la prescripția răspunderii penale, au determinat „închiderea” unui dosar la Tribunalul Alba, instrumentat de către Direcția Națională Anticorupție.
CCR a constatat că în perioada 2018 – mai 2022 nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale. Cu alte cuvinte, timp de aproape patru ani a funcționat principiul de prescripție a faptei, în condițiile în care Parlamentul României nu a pus în acord cu decizia din 2018 a CCR un articol din Codul Pena, titrează ziarul Unirea.
În acest dosar au fost trimiși în judecată, pentru fraudă din fonduri europene, doi afaceriști din Alba Iulia (G. I. și C. N.), primul dintre ei fiind recidivist. Au fost acuzați că, prin prezentarea de documente falsificate, au obținut în mod nelegal fonduri europene în valoare de aproape 550.000 de lei. Infracțiunea de care au fost acuzați cei doi este „folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei”.
Trebuie să plătească suma obținută ilegal
După aproape doi ani de judecată, pe 29 august 2022, Tribunalul Alba a încetat procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
„La data de 24 decembrie 2013, între societatea administrată de primul inculpat (G. I.) şi Ministerul pentru Societatea Informaţională ar fi fost încheiat un contract de finanţare nerambursabilă ce avea ca obiect Implementarea unui sistem de comerţ electronic în cadrul companiei SC F. G. SRL pentru facilitarea accesului pe piaţa internaţională. În acest context, la începutul anului 2014, inculpatul a organizat o licitaţie în urma căreia a fost declarată câştigătoare SC A. C. SRL, în condiţiile în care aceasta nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate, aspect cunoscut de către beneficiarul proiectului”, se precizează într-un comunicat al DNA.
Ulterior, în vederea obţinerii pe nedrept a fondurilor europene, afaceristul a depus la Ministerul pentru Societatea Informaţională mai multe documente false şi inexacte (notă justificativă, diferite declaraţii etc.), demersuri în urma cărora au fost obţinute fonduri nerambursabile în valoare de 549.082 lei.
Chiar dacă a constatat prescripția răspunderii penale, instanța i-a obligat pe cei doi să plătească instituției de stat păgubite suma de bani pe care au obținut-o în mod nelegal. Hotărârea Tribunalului Alba poate fi contestată la Curtea de Apel.
Afaceristul Gelu I. a fost condamnat în 2020 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru o infracțiune similară. Bărbatul a fost obligat să plătească Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale suma de aproape 2,7 milioane de lei.
Sursa: Realitatea de Alba
