Marți s-a desfăşurat Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alba Iulia în urma convocării de către Preşedintele Judecătoriei Alba Iulia, în baza art. 13 alin.1 şi art.7 alin.1 lit.p şi art. 17 alin.1 din HCSM 1375/2015, pentru analizarea oportunităţii menţinerii suspendării activităţii şi extinderea criteriilor cauzelor care se vor soluţiona pe perioada protestului magistraţilor.
Adunarea generală a judecătorilor cu unanimitate a hotărât următoarele:
Menţinerea hotărârii de suspendare a activităţii de judecată începând cu data de 23 ianuarie 2020, până la remedierea situaţiei ce a generat această formă de protest.
Se asigură judecarea cauzelor cu caracter urgent, respectiv:
În materie penală:
– cauzele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;
– cauzele cu inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive;
– cererile de confirmare redeschidere urmărire penală;
– cererile privind prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice;
În materie civilă:
– ordine de protecţie;
– ordonanţe preşedinţiale;
– suspendare provizorie;
– măsuri asiguratorii;
– asigurare dovezi;
– delegare autoritate părintească;
– cererile privind asociaţiile şi fundaţiile, de acordare a personalităţii juridice/ modificare a actelor constitutive;
– declaraţiile de abţinere/cererile de recuzare formulate în legătură cu dosarele care se soluţionează pe durata protestului;
– procedura scrisă în materie civilă şi camera preliminară în materie penală se desfăşoară numai în cauzele care se soluţionează pe perioada protestului.
De asemenea, Biroul de Informare şi Relaţii Publice a Judecătoriei Alba Iulia aduce la cunoştinţa opiniei publice şi hotărârea corpului personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Alba Iulia, respectiv:
– ralierea la formele de protest adoptate de magistraţi în cadrul Adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor întrunite la nivelul fiecărei instanţe si unităţi de parchet, respectiv suspendarea judecării şi amânarea cauzelor, cu excepţia celor urgente;
– arhivele, registraturile şi birourile de informare şi relaţii cu publicul vor asigura numai 1/3 din programul de lucru cu publicul;
– refuzul muncii suplimentare începând cu data de 29 ianuarie 2020 şi notificarea angajatorilor în acest sens, ceea ce va conduce la întârzieri în efectuarea lucrărilor.
În susţinerea adoptării prezentei hotărâri a adunării generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alba Iulia au fost avute în vedere mai multe argumente legislative din dreptul intern, din dreptul comparat al statelor europene, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Edificatoare în acest sens este jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României care în Decizia nr. 873/2010 a reţinut că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.
De asemenea, au fost avute în vedere următoarele argumente: – dispoziţiile legale în materie care consacră acordarea pensiei de serviciu şi a remuneraţiei adecvate ca o garanţie a independenţei justiţiei; – practica Curţii Constituţionale, în sensul că pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale (potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior);
– la cele de mai sus se adaugă şi interdicţiile prevăzute de art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar şi faptul că stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor are în vedere responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia; – regimul strict al absenţei unor drepturi, al incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit prin Constituţia României şi dezvoltat prin lege specială, precum şi responsabilităţile şi riscurile impun acordarea dreptului la pensia de serviciu, ca o garanţie a independenţei Justiţiei, context în care eliminarea pensiei de serviciu şi a potenţialelor demersuri care ar putea conduce la încălcarea independenţei şi afectării statutului constituţional al judecătorilor; – necesitatea respectării de către puterea legislativă şi puterea executivă a obligaţiei de rang constituţional de a garanta judecătorilor şi procurorilor, la încetarea funcţiei, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remuneraţii, dar şi a obligaţiei de a garanta acestora o remuneraţie adecvată, context în care apreciem că se asigură respectarea principiului separaţiei puterilor în stat;
– pensia de serviciu garantată de Constituţia României şi de legea specială este în acord cu legislaţia adoptată în majoritatea statelor UE, în sensul instituirii obligaţiei constituţionale de a garanta judecătorului la încetarea funcţiei, plata unei pensii a cărui nivel să fie cât mai aproape posibil de cel al ultimei remuneraţii, aşa cum sunt transpuse de altfel în Directivele 86/378 CE şi 96/97/CEE , pentru pensiile între 70 şi 80% din această remuneraţie.
– hotărârea Adunării Generale nr. 2/2020 a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alba Iulia, prin care s-a statuat suspendarea activităţii de judecată începând cu data de 23 ianuarie 2020, până la respingerea de către Parlamentul României a Proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu:
