Ion Iliescu ar putea fi judecat în Dosarul Revoluției

Curtea de Apel București a dispus miercuri începerea judecării pe fond în dosarul ‘Revoluției’, în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității, însă decizia nu este definitivă.

După mai multe amânări, instanța a respins toate excepțiile și cererile ridicate de avocații lui Ion Iliescu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori.

„Respinge cererile și excepțiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociația 21 Decembrie 1989, (…) ca neîntemeiate. În baza art. 346 alin. (2) Cpp, constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, privind pe inculpații: Iliescu Ion, fost președinte al României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității; gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviației Militare, pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității. Constată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății în cauza privind pe inculpații Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif. (…) Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în decizia judecătorilor.

Dosarul „Revoluției” s-a plimbat peste patru ani între instanțele și parchetele bucureștene pe motive de procedură.

În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existența unor nereguli în rechizitoriu.

Instanța supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.

În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunța retrimiterea la Instanța supremă a dosarului Revoluției, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.

După șase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanța supremă a decis că nu este de competența acestei instanțe să judece acest dosar și l-a trimis la Curtea de Apel București.

Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenție, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari.

De asemenea, aceleași fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existența unei părți însemnate a populației civile, de pe întregul teritoriu al României, susțin procurorii.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenție, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și și-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.