Verdict sumbru pentru omenire: Dispare gheața marină din Arctica în 6 ani - Schimbări dramatice ale climei - Valuri de căldură și inundații uriașe

Previziunile sunt din ce în ce mai sumbre. Arctica ar putea să rămână fără gheață în zonele sale marine în cel mult 6 ani, avertizează din nou oamenii de știință. Concluziile celui mai nou raport sunt incontestabile.

Declinul gheții marine arctice, început în acest secol, atinge rapid cote alarmante. Oamenii de știință trag un nou semnal de alarmă și spun că gheața de vară va dispărea în doar câțiva ani. Gheața din Arctica a scăzut în ultimele decenii ca suprafață și volum din cauza schimbărilor climatice. Cantitatea ce se topește vara este mult mai mare decât cea care îngheață în timpul iernii.

Oamenii de știință au dat deja verdictul: Este prea târziu acum pentru a salva gheața arctică de vară. Iar verile arctice fără gheață sunt inevitabile. Aceștia spun că asta ne așteaptă până în 2030, chiar și cu reduceri drastice ale emisiilor. Absența ghețurilor de vară va duce însă la valuri de căldură și inundații uriașe, asta mai spun climatologii, notează The Guardian.

Ultimele studii arată că Arctica va fi fără gheață în septembrie în următoarele decenii, chiar și în cazul în care sunt reduse drastic emmisiile. Astfel, prima vară fără gheață ar putea fi în anii 2030, cu un deceniu mai devreme decât previziunile anterioare.

Cercetători din Coreea de Sud, Canada și Germania au utilizat datele furnizate de observații realizate în perioada 1979-2019 pentru a efectua noi simulări. "Rezultatele arată că prima lună de septembrie fără gheață pe mare se va produce încă din anii 2030-2050, indiferent de scenariile privind emisiile", au precizat autorii studiului, ce a fost publicat în revista Nature Communications, potrivit AFP, citată de agerpres.ro.

Arctica ar putea să rămână fără gheață în zonele sale marine încă din anii 2030, mult mai devreme decât se estimase până în prezent, iar acest lucru ar putea să se întâmple chiar și în scenariul unor emisii reduse de gaze cu efect de seră, au anunțat mai mulți oameni de știință prin intermediul unui studiu publicat marți.

Atunci când experții vorbesc despre absența gheții, acest lucru înseamnă o suprafață mai mică de 1 milion de km2, pentru că gheața ar putea continua să existe de-a lungul regiunilor de coastă. Oceanul Arctic are o suprafață de aproximativ 14 milioane de km2 și este acoperit de gheață în cea mai mare parte a anului.

Septembrie este luna în timpul căreia gheața atinge de obicei suprafața sa minimă anuală.

"Este vorba despre un deceniu mai devreme decât recentele proiecții făcute de GIEC" (Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei), a subliniat Seung-Ki Min, coautor al studiului și profesor la universitățile Pohang și Yonsei din Coreea de Sud.

Acești cercetători estimează astfel că declinul suprafeței acoperite cu gheață poate fi atribuit în principal emisiilor de gaze cu efect de seră, în contextul în care ceilalți factori (aerosoli, activitate solară și activitate vulcanică) sunt mult mai puțin importanți.

Gheața de pe mare, care formează banchiza, este alcătuită din apa sărată de la suprafața unui ocean, care a înghețat sub efectul frigului. Topirea ei nu cauzează în mod direct creșterea nivelului oceanelor - spre deosebire de topirea calotei glaciare și a ghețarilor -, dar are totuși consecințe nefaste.

Într-adevăr, această gheață joacă un rol foarte important pe timpul verii, reflectând razele solare, ceea ce permite răcorirea Arcticii. Această "oglindă" este în prezent tot mai mică, iar Arctica se încălzește mult mai repede decât alte regiuni de pe Terra.

Dispariția gheții "va accelera încălzirea arctică, ceea ce poate să sporească evenimentele meteorologice extreme la latitudini medii, precum canicule și incendii de pădure", a precizat Seung-Ki Min. "Ea poate să accelereze și încălzirea climei globale, ducând la dezghețarea permafrostului, precum și la creșterea nivelului oceanelor prin topirea calotei glaciare a Groenlandei", a adăugat cercetătorul sud-coreean.

"Va fi prima componentă majoră a sistemului nostru climatic pe care o vom pierde din cauza emisiilor noastre de gaze cu efect de seră", a subliniat Dirk Notz, cercetător la Universitatea Hamburg și coautor al studiului.

"Oamenii de știință au avertizat în legătură cu această dispariție timp de decenii și este trist să vedem că avertizările lor, în general, nu au fost ascultate", a adăugat cercetătorul german.

Dirk Notz speră că, acum, decidenții politici vor fi mai atenți la concluziile cercetătorilor, "pentru a putea măcar să le protejăm pe celelalte componente ale sistemului nostru climatic, limitând cât mai mult posibil încălzirea viitoare a climei".