Schimbări de domeniul SF în componența hamburgerilor, posibile în următorii ani

Deși ar putea părea o scenă desprinsă din universul filmelor științifico-fantastice, mesele în familie ar putea să abunde peste câțiva ani în fripturi preparate cu ajutorul unor imprimante 3D și în alte feluri de proteine, care vor fi produse din aer, metan și microbi vulcanici, informează Thomson Reuters Foundation, citată de Agerpres.

Odată cu succesul exploziv înregistrat de friptura vegană și înlocuitorii vegetali pentru hamburgeri dezvoltați de companii precum Beyond Meat și Impossible Foods, sectorul proteinelor alternative își continuă creșterea spectaculoasă.

Potrivit băncii de investiții Barclays, vânzările de "carne alternativă" ar putea ajunge la 140 de miliarde de dolari - aproximativ 10% din industria globală a cărnii - în următorul deceniu, crescând de 10 ori mai mult în raport cu nivelurile lor actuale.

O nouă generație de produse aflate în etapa de dezvoltare combină tehnologia de ultimă generație cu procese străvechi de fermentație pentru a transforma elemente altfel dăunătoare sau banale în ingrediente alimentare esențiale, cu scopul de a reduce uriașa amprentă de carbon a agriculturii.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, agricultura, sectorul forestier și alte activități de utilizare a terenurilor au reprezentat 23% din totalul gazelor cu efect de seră generate de către oameni între anii 2007 și 2016. Acest procent crește la 37% dacă sunt luate în calcul activitățile de pre-producție și post-producție.

Fermele de animale sunt responsabile cu 14,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, a anunțat Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.

Enter Solar Foods, o companie finlandeză, lucrează în această perioadă la fabricarea unei pudre proteice comestibile, denumită Solein, utilizând apă, aer și electricitate regenerabilă, ca modalitate de a separa producția alimentară de sectorul agriculturii.

"Eviți astfel impacturi negative ale utilizării terenurilor, precum defrișarea în beneficiul agriculturii, folosirea pesticidelor și a substanțelor fertilizatoare, ce emit gaze cu efect de seră", a declarat CEO-ul acestei companii, Pasi Vainikka.

Noua proteină Solein este realizată plasând o cantitate de microbi într-un lichid și hrănindu-i cu mici bule de oxigen și dioxid de carbon, un proces similar producerii de bere sau de vin, dar în absența grăunțelor și a strugurilor, a explicat antreprenorul finlandez.

Pe măsură ce lichidul se îngroașă, el este uscat și transformat apoi într-o pudră foarte fină, alcătuită în procent de 65% din proteine și care seamănă foarte mult la gust cu făina de grâu.

În septembrie, Solar Foods a încheiat un acord cu compania Fazer, parte a grupului Nordic Food, pentru a dezvolta produse pe bază de Solein și care pot fi utilizate în preparate vegetale deja existente sau în produse viitoare, de exemplu în carne sintetizată în laborator.

Compania intenționează să comercializeze proteinele Solein cu aproximativ 5 euro / kilogram până în anul 2021, a adăugat Pasi Vainikka.

O altă companie care încearcă să limiteze emisiile de carbon generate de agricultură folosind fermentația, String Bio - cu sediul în Bangalore - , lucrează în prezent pentru a transforma metanul, un gaz de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, întrucât captează de 28 de ori mai multă căldură, provenit din deșeuri și surse naturale, într-o pudră proteică destinată mai întâi animalelor.

"Acesta este probabil cel mai bun impact pe care noi, oamenii, putem să îl avem în această lume, preluând ceva de care nu avem nevoie pentru mediu și transformându-l în ceva de care avem nevoie", a declarat Vinod Kumar, care a înființat această companie alături de soția lui, Ezhil Subbian.

Astfel de inițiative pentru mediu, alături de îngrijorările legate de bunăstarea animalelor și de sănătatea oamenilor, au stimulat atât cererea, cât și oferta de proteine alternative, a explicat Dan Altschuler Malek, partener și manager în firma de investiții Unovis Partners.

În urmă cu doar 10 ani, comercianții vedeau în proteinele alternative o investiție riscantă, dar în prezent "ei au înțeles că există o cerere uriașă pentru aceste produse".

Unovis Partners administrează New Crop Capital, un fond care investește exclusiv în start-up-uri ce dezvoltă înlocuitori pentru carne, fructe de mare și produse lactate, inclusiv în compania Beyond Meat.

New Crop a investit și în Nova Meats, o companie spaniolă care folosește o imprimantă specială în 3D pentru a produce o friptură ce imită gustul și textura cărnii.

Imprimantele pot să producă fripturi vegane tridimensionale folosind seringi cu forma unor cartușe pentru a ejecta proteine pe bază de plante.

Unii au criticat alternativele pe bază de plante, care au inundat rafturile magazinelor occidentale, considerând că aceste produse sunt intens procesate și bogate în sodiu, iar cercetătorii de la Harvard au pus recent sub semnul întrebării rolul lor într-o dietă sănătoasă.

Alții, precum Center for Consumer Freedom, un centru susținut de industria alimentară și a băuturilor, au lansat campanii în care au afirmat că așa-zisa "carne falsă" abundă în chimicale.

Susținătorii lor au contraatacat susținând că hamburgerii au avut dintotdeauna conținuturi ridicate de grăsimi și sare și că nu au fost niciodată considerate alimente sănătoase.

Proteinele de ultimă generație sunt de asemenea mai puțin procesate, a spus Thomas Jonas, CEO-ul de la Sustainable Bioproducts, o companie ce a fabricat o proteină bază pe microorganisme găsite în izvoarele vulcanice fierbinți din Parcul Național Yellowstone.

În acel peisaj arid și periculos pentru om, oamenii de știință au descoperit "o mulțime de forme de viață care, de-a lungul mileniilor, au supraviețuit în acest mediu", a adăugat el.

După ce a strâns fonduri de 33 de milioane de dolari în februarie, compania menționată intenționează să producă "un hamburger echivalent" în 2020 prin intermediul "unui procedeu inedit de fermentație" a microbilor.

La capacitate maximă, uzina sa din Chicago poate să producă o cantitate echivalentă de hamburgeri cu aceea fabricată din cirezi de vaci care pasc pe pășuni cu o suprafață de 6.100 de hectare.

Pentru investitori precum Altschuler Malek, toate proteinele alternative reprezintă soluții alternative pentru consumatori, însă ele trebuie să îndeplinească trei criterii esențiale: "Să aibă un gust minunat, să respecte anumite niveluri de preț și să poată fi fabricate în volume mari".

"Există maeștri bucătari minunați peste tot în lume care prepară produse bazate pe plante. Însă, dacă nu poți să transformi asta într-o producție de masă, atunci va fi cu adevărat dificil să faci cu adevărat o schimbare în lume", a adăugat el.

De asemenea, proteinele alternative oferă șansa unei transformări radicale în agricultură, un domeniu care, în pofida unor îmbunătățiri incrementale, a rămas în mare parte aceeași timp de secole", a precizat Thomas Jonas.

"În mare parte, noi supraviețuim pe această planetă în baza unui sistem de agricultură care s-a schimbat foarte puțin în ultimii 11.000 de ani... de când am domesticit câteva animale și am cultivat câteva plante. Noile tehnologii ne oferă cu adevărat instrumentele necesare pentru a beneficia de o a doua domesticire - lucruri despre care nici măcar nu știam că erau deja aici", a adăugat Thomas Jonas.