România ultimilor ani, între dezinformarea COVID și propaganda de război. Cum să distingem între informațiile false și cele verificate

Concluzia amară în România este că, după cei doi ani de pandemie, populația este încă vulnerabilă la dezinformare, diferitele tipuri de propagandă și teorii ale conspirației. Iar ceea ce se întâmplă de la începutul conflictului armat din Ucraina este o imagine în oglindă a primelor luni de la apariția virusului SARS-CoV2, în România.

Vedem că aceleași persoane și anumite „organizații media”, care au negat existența virusului, spun acum că evenimentele din Ucraina nu sunt atât de dramatice, că agresiunea Federației Ruse este justificată, mergându-se până acolo încât să se nege existența războiului, afirmându-se că avem de a face cu o „regie”.

De asemenea, am întâlnit și comportamente isterice, pe tot cuprinsul țării, la doar câteva zile de la izbucnirea războiului, comportamente întâlnite și la izbucnirea pandemiei. Vorbim despre goana după cumpărături de alimente de bază și formarea de cozi la stațiile de carburanți.

Vedem un mod de comportament care se repetă în România, în perioadele de criză: românii cad pradă dezinformării, știrilor false și propagandei.

De ce primul impuls este acela de crede informația falsă, în detrimentul celei reale?

Reporter 24 a stat de vorbă cu specialiști, oameni care au analizat fenomenul, și vă prezintă o parte dintre concluziile lor.