Postul Paștelui. Tradiții și superstiții de care trebuie să ții cont pentru a-ți merge bine tot anul
Postul Paștelui începe luni, 18 martie, și reprezintă o perioadă de pregătire a minții, sufletului și trupului credincioșilor pentru Învierea Domnului, sărbătorită anul acesta în data de 5 mai. Este primul și cel mai aspru post din acest an.
Conform tradiției actuale a Bisericii citată de basilica.ro, în Postul Paștelui se postește astfel:
1. În primele două zile (luni și marți din prima săptămână) se recomandă post complet.
2. Pentru cei care nu pot ține post complet, se recomandă ajunare (post de o zi) până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;
3. Aceleași reguli sunt valabile și pentru zilele de luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor (29 aprilie-4 mai);
4. În ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;
5. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin;
6. Există doar două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie), care e și Duminica Floriilor.
7. În primele șase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moșilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei morți. Se fac slujbe de pomenire, speciale care poartă numele de parastase.
8. Ultimele pomeniri pentru morți din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Tradiții și superstiții în Postul Paștelui
* Se spune că auzul primului cântec al cucului înseamnă semn de primăvară, iar persoanele care gustă pește de Buna Vestire se vor simți bine tot anul.
* De Florii, pe 28 aprilie, credincioșii se duc dimineața la biserică la slujbă cu ramuri de salcie, care vor fi sfințite de către preot. După terminarea slujbei crenguțele de salcie sunt duse acasă și păstrate într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
* Sâmbăta din ajunul Floriilor (27 aprilie) este cunoscută și ca Moșii de Florii și se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. În această zi, gospodinele pregătesc plăcinte și le dau de pomană. Fetele tinere plantează flori sau, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat.
* Una dintre cele mai vechi superstiții spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.
* O altă superstiție avertizează că dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
* Altă superstiție avertizează să nu se planteze pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.
* În Moldova și Oltenia se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.
* Se spune că cine privește într-o oală cu apă în ziua de Paște își poate vedea viitorul.
* Există credința că păstrarea unui ou fiert de Paște până în anul următor poate prezice norocul.
* Superstițiile includ și ideea că cine doarme în ziua de Paște va fi somnoros tot anul
* În sfârșit, în Moldova și Oltenia se crede că cine se naște în ziua de Paște va fi norocos toată viața.
Sursa: Tabu.RO
