Pensiile speciale ar putea rămâne în vigoare dacă legea e declarată neconstituțională

Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Asta după ce decizia a fost amânată săptămâna trecută, pe motiv că magistrații mai aveau nevoie de clarificări suplimentare. Dacă judecătorii vor decide că reforma este neconstituțională, pensionarii speciali vor rămâne cu aceiași bani în buzunare.

”Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție”, arată ordinea de zi a ședinței de miercuri a Curții Constituționale.

Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar și a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituționalității, înainte de a fi trimise președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art. 27 lit b din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,  Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește: l Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, conform unui comunicat al ÎCCJ.

În ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime, conform ÎCCJ.

Ce argumentează ÎCCJ privind sesizarea pe legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Codului fiscal

Înalta Curte de Casație și Justiției precizează că „sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, reținându-se de către Secțiile Unite atât vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă, cât și intrinsecă”.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

- Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art .147 alin. (4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

- Încălcarea prevederilor art. 75 alin.( 1) cu referire la art.73 alin.( 3) lit. l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

- Încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice.

De asemenea, instanța supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituționalitate intrinsecă:

„- Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.

- Încălcarea art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 și ale art.I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea nr. 303/2022.

- Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.

- Încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

- Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art. 147 din Constituție”.

Sesizarea ÎCCJ pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul va fi discutată de către CCR pe 21 septembrie.

Specialii ar putea rămâne cu pensiile uriașe în buzunare! Potrivit unor surse, magistrații de la CCR se pregătesc să respingă mâine reforma pensiilor speciale, asta după ce inițial dezbaterile au fost amânate pe motiv că ar fi fost nevoie de mai multe clarificări. Raportul pregătit de judecători vine cu o lungă listă de șapte argumente pentru ca legea să fie declarată neconstituțională.

Curtea Constituțională a României a amânat săptămâna trecută să se pronunțe în cazul a două legi importante, pentru lămuriri suplimentare. Judecătorii trebuiau să decidă cu privire la legea pensiilor speciale și legea cumulului pensie-salariu.

Decizia privind legea pensiilor speciale a fost amânată pentru data de 2 august, iar cea privind legea care intarzice cumulul pensie-salariu a fost amânată pentru data de 21 septembrie, conform unui comunicat al CCR.

Judecătorii constituționali spun că au nevoie de lămuriri suplimentare cu privire la obiecțiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

ÎCCJ a făcut sesizarea pe 29 iunie, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a adoptat ambele legi. Însă, revoluția pensiilor speciale - promisă de Guvernul României în schimbul tranșei a treia din banii PNRR - s-a transformat într-o reformă ce ar urma să se aplice peste cinci ani și să producă efecte în alți 20.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că legile privind pensiile speciale încalcă principiile constituționale de independență a justiției și statul de drept.

Mai mult, judecătorii spun că legile privind pensiile speciale încalcă drepturile omului, libertățile fundamentale și principiul egalității în drepturi, consemnate în legea fundamentală. Magistrații sunt însă una dintre categoriile cele mai favorizate din legea pensiilor speciale.

Cei mai mulți pensionari de lux români vin din magistratură

Magistrații pensionari reprezintă, în acest moment, jumătate dintre pensionarii de lux din România. Cea mai mare pensie specială este de peste 4.300 de euro, din care doar un sfert este plătită din contribuții sociale.

Numărul românilor care au încasat pensii de serviciu în luna iunie a fost de peste 10 mii, dintre care jumătate sunt foști procurori și foști judecători. Datele au fost făcute publice de Casa Națională de Pensii.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2023, de 10.281 (la fel ca și luna anterioară), cei mai mulți, respectiv 5.271 (plus 19 față de mai), fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), prezentate de agerpres.ro.

CEA MAI MARE PENSIE DE LUX DIN ROMÂNIA

21.572 de lei, din care doar 5.256 de lei sunt din contribuții. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.572 lei, din care 19.756 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.256 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

CÂȚI PENSIONARI DE LUX SUNT ÎN MAGISTRATURĂ

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu în magistratură, potrivit  Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, este de 5.271, cu 19 mai mult față de luna mai.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 1.650 de pensionari, pensia medie fiind de 5.136 de lei, din care 2.454 de lei suportați din bugetul de stat.

Potrivit datelor din luna mai 2023, erau vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi, scrie HotNews.ro. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuțiilor din spațiul public privind eliminarea pensiilor speciale.

CÂȚI PENSIONARI DIPLOMAȚI ARE ROMÂNIA și CE PENSIE SPECIALĂ PRIMESC

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat în luna iunie un număr de 732 persoane. Pensia medie era de 5.815 de lei, din care 2.547 de lei suportați de la bugetul de stat.

CÂȚI FOȘTI ALEȘI DIN ROMÂNIA PRIMESC PENSIE SPECIALĂ

În ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 714 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.054 de lei (2.494 de lei de la bugetul de stat).

CÂȚI PENSIONARI SPECIALI ROMÂNI SUNT ÎN AVIAȚIE

Conform Casei Naționale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.364 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.512 de lei, din care 7.507 lei suportați din bugetul de stat.

PENSIONARII SPECIALI DE LA CURTEA DE CONTURI

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 550 de persoane, media fiind de 8.493 de lei, din care 2.800 de lei cota suportată din bugetul de stat.