Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Miercure și Miercurea Albă.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Miercure și Miercurea Albă.
Miercurea din Săptămâna Luminată. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție.
Conform tradiției, nu e bine a munci de "nunta șoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
În Miercurea albă este dezlegare la lactate si peste. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încăruntești de timpuriu.
Ziua de Miercuri nu mai este considerată zi de post. Până la Rusalii se fac doar închinăciuni și nu mătanii.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel "sfințită" se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
