Un studiu publicat de revista „Nature” arată că riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mai ridicat chiar și la pacienții care au trecut prin forme ușoare de COVID-19, timp de cel puțin un an după diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2.
Un studiu publicat de revista „Nature” arată că riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mai ridicat chiar și la pacienții care au trecut prin forme ușoare de COVID-19, timp de cel puțin un an după diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2.
Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, le recomandă autorităților să pregătească sistemul de sănătate pentru o creștere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei de COVID-19. Acesta a analizat un studiu publicat în „Nature”, potrivit căruia insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente la persoanele care au avut COVID-19, față de cele care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2.
"Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare timp de cel puțin un an după diagnosticul de infecție cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar și la pacienții care au trecut prin forme ușoare de COVID-19. Riscul este ridicat și la persoanele cu vârste sub 65 de ani și care nu prezintă factori de risc adiționali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creștere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19", a spus Geantă.
Studiul publicat de „Nature” și analizat de medic a fost realizat după ce au fost monitorizate peste 150.000 de persoane.
"Dincolo de primele 30 de zile de la infecție, persoanele cu COVID-19 prezintă un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare incidente care acoperă mai multe categorii, inclusiv tulburări cerebrovasculare, disritmii, boli cardiace ischemice și non-ischemice, pericardită, miocardită, insuficiență cardiacă și boala tromboembolică. Aceste riscuri și sarcini au fost evidente chiar și în rândul persoanelor care nu au fost internate în timpul fazei acute a infecției și au crescut gradat în funcție de mediul de îngrijire în faza acută (nespitalizați, internați și internați la terapie intensivă)", se arată în studiul care a analizat starea pacienților timp de un an.
