Lucian Bode a făcut anunțul. Ce se întâmplă cu aderarea României la Spațiul Schengen

Deși ținta a fost ratată, oficialii dau ca sigură o nouă șansă la Schengen anul viitor. România își menține obiectivul de țară reprezentat de aderarea la spațiul Schengen în anul 2023, a anunțat joi, la Bruxelles, ministrul de interne Lucian Bode.

La Bruxelles se desfășoară joi Consiliul Uniunii Europene Justiție și Afaceri interne, secțiunea afaceri interne, pe a cărui ordine de zi se află și starea generală a spațiului Schengen, pe lângă operaționalizarea sistemului informatic Schengen, tema migrației și azilului și dezbaterile pe marginea evoluției războiului din Ucraina.

"O dezbatere pe acest subiect a avut deja loc și, în cadrul acestei dezbateri, în intervenția pe care eu am avut-o, am solicitat finalizarea procesului de extindere a Spațiului Schengen prin aderarea României la Spațiul Schengen în acest an, în anul 2023. Argumentele vă sunt cunoscute tuturor. Aș sublinia doar un singur aspect, cel pe care l-am subliniat și în intervenția mea: odată cu extinderea spațiului Schengen, cu aderarea României la spațiul Schengen, sunt absolut convins că siguranța frontierelor externe ale Uniunii Europene, frontierelor Schengen, siguranța cetățenilor Uniunii Europene va fi una mult crescută", a declarat ministrul Lucian Bode pentru jurnaliștii români prezenți la reuniunea Consiliului JAI.

Referitor la eforturile politice și diplomatice făcute în acest an de România în vederea atingerii obiectivului aderării la Schengen, ministrul Bode a amintit, printre altele, că la începutul lunii februarie a avut loc o întâlnire cu caracter tehnic între experții Ministerului Afacerilor Interne român și cei ai Ministerului Federal de Interne austriac. De asemenea, pe 13 februarie ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a avut o "întrevedere foarte bună cu ministrul de interne Gerhard Karner".

"Nu în ultimul rând, aș vrea să subliniez rezultatele reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, când s-au făcut pași concreți în atingerea acestui obiectiv pentru România, prin stabilirea realizării unui proiect pilot la care să participe România și Serbia, în frontiera România-Serbia și, evident, să fie implicată și Austria", a adăugat oficialitatea română.

Pe de altă parte, ministrul afacerilor interne român a salutat raportul prezentat joi de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Jonansson, care evidențiază, printre altele, faptul că în primele luni ale anului 2023, valorile migrației pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 44% comparativ cu finalul anului trecut.

"Chiar dacă știm cu toții, România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, faptul că aceste valori au scăzut semnificativ, iată, la jumătate, arată că măsurile pe care Comisia, statele membre le-au luat în ultima perioadă au dat rezultate. Totodată, vreau să salut intervenția mai multor miniștri de interne care, în cuvântul lor, au reafirmat sprijinul pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen", a spus demnitarul român.

El a salutat intervențiile mai multor omologi din UE care au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Exemplul remarcat de Lucian Bode a fost cel al ministrului de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui țară va prelua la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE. Acesta a solicitat în mod expres ca acest obiectiv să fie atins de către statele membre prin extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria în acest an și a confirmat, într-o întâlnire bilaterală cu omologul român, că pe 30 martie va veni la București într-o vizită de lucru, prilej cu care va fi evocat și obiectivul aderării României la Schengen, pe care Bucureștiul îl dorește să devină o prioritate pentru președinția spaniolă a Consiliului UE.

Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România și Bulgaria au înregistrat un eșec, în Schengen fiind acceptată doar Croația. În cazul României și al Bulgariei nu a existat unanimitatea necesară; opoziția a venit din partea Austriei și a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

În ceea ce privește Austria, ea a susținut că nu poate fi de acord cu extinderea spațiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcțional. Viena și-a justificat poziția, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranți sau solicitanți de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistrați. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene și că mulți dintre cei neînregistrați ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situația reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenția europeană pentru poliția de frontieră și garda de coastă (FRONTEX).

Sursa: Realitatea Din PNL