Steagul județului Covasna poate fi folosit în continuare în mod oficial. Decizia a fost dată de Înalta Curte de Casație și Justiție și este definitivă. Procesul a fost intentat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care a solicitat anularea steagului județului.
Ca urmare a acestei hotărâri, autoritățile din Covasna au arborat deja steagul propriu pe clădirile Consiliului Județean.
La sfârșitul anului trecut, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a depus la Curtea de Apel Brașov cererea de chemare în judecată a Guvernului României. Subiectul steagurilor este unul sensibil în județul Covasna, pentru că nu de puține ori s-au iscat scandaluri între români și maghiari în preajma Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, când în Sfântu Gheorghe se arborează simboluri ale Ungariei sau când în plenul Consiliului Județean a fost dus steagul Ținutului Secuiesc.
Într-o adresă trimisă în urmă cu câțiva ani Academiei Române și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care conducerea Forumului solicita să nu dea aviz favorabil steagului județului Covasna, se menționa, printre altele, că steagul aprobat de Consiliul Județean Covasna este "o variațiune a așa-zisului steag secuiesc", "inventat" în anul 2004 de Consiliul Național Secuiesc, "o organizație neînregistrată legal, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice în cazul județelor Covasna și Harghita", potrivit Agerpres.
Reprezentanții Forumului Civic au concluzionat că stema reprodusă pe steag, care reprezintă un braț armat ce ține în mână o sabie pe care se află o inimă roșie, soarele, luna și trei stele galbene pe un fond albastru și auriu, este aproape similară cu fosta stemă a județului Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului austro-ungar, folosită și în perioada interbelică.
Pe de altă parte, președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a explicat că "brațul armat și sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare, inima semnifică bunătatea sufletească a locuitorilor, soarele și semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele alăturate fac referire la cele trei scaune din care s-a format județul".
Acesta a menționat, totodată, că unele elemente heraldice din stema județului, cum ar fi brațul armat, se regăsesc pe blazoanele unor vechi familii românești din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619.