Îndreptarul alegerilor. Schimbări majore în Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română a aprobat un „Îndreptar”, în prag de alegeri, pentru clerici și monahi. Astfel, printre multe altele, preoții sunt obligați să fie imparțiali în timpul campaniilor electorale.

Îndreptarul aprobat de  Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „în perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale din anul 2024” a fost aprobat „din dorința de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale”.

Prin documentul publicat pe basilica.ro, conducerea BOR decide: „în calitatea sa de cetățean al Patriei și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea și îndatorirea ca, de pe poziția și prin mijloacele duhovnicești care-i sunt specifice, să participe la viața cetății, sprijinind activitățile menite să promoveze binele obștesc și împotrivindu-se oricăror măsuri sau activități care se dovedesc a fi în contradicție cu învățătura și morala creștină ortodoxă. În vederea respectării opțiunilor politice ale credincioșilor săi, preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât și în activitatea practică, față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”.

Sfântul Sinod menține, pentru anul 2024, o hotărâre pe care a aprobat-o în martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane se stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea și demnitatea clericală se numără și aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumești”.

În acest sens, arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahei din Biserica Ortodoxă Română, le este interzis: să facă politică partinică; să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizații care poate fi asimilată unui partid politic; să candideze la alegerile parlamentare sau locale;  să participe la campanii electorale în calitate de susținător (oare); să ocupe funcții de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local, în Statul român sau în alte state.

„Clericul sau monahul, care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar și prin susținerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie („...nu mă voi îndeletnici cu activități potrivnice chemării preoțești și nu mă voi face părtaș la lucrări și adunări care dăunează Bisericii”, hotărârea sinodală nr. 4670/2008), prevederile Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (2015) și ale Regulamentului pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor (2003) și va trebui să aleagă între cariera politică și misiunea clericală/viața monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale”, se arată în Îndreptar.

Preoții și diaconii pot să candideze, cu dispensă, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local și consilier județean în România, în următoarele condiții: dacă nu există candidați laici ortodocși, „bine pregătiți, capabili să reprezinte eficient comunitățile din care provin și în a căror componență intră credincioși ortodocși”, dacă se constată încălcarea neutralității politice sau susținerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenții altor culte sau organizații religioase sau dacă unele partide politice sau oameni politici promovează idei „care au atacat în mod constant instituția Bisericii și valorile morale creștine ale societății”.

„Preoții și diaconii nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor. Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o ședință a Permanenței Consiliului Eparhial și numai acelor clerici considerați capabili să promoveze interesele comunității în consiliile locale și în consiliile județene. Dacă, însă, se dovedește că preotul sau diaconul nu corespunde cerințelor mandatului încredințat, de a lucra și a apăra interesele comunității locale, atunci i se va retrage aprobarea. Preoții și diaconii, care au obținut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul județean, vor fi suspendați de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii și demnității preoțești, vor respecta legislația în vigoare privind campaniile electorale și alegerea autorităților administrației publice locale și nu vor folosi în scopuri electorale lăcașurile de cult”, se mai arată în Îndreptar.

În același document Sfântul Sinod reamintește apelul său către liderii partidelor politice din România „de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spațiilor, slujbelor și însemnelor bisericești” și reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate.

Biserica recomandă credincioșilor 10 criterii „orientative” de care să țină cont atunci când aleg un candidat, acestea incluzând manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității față de comunitate; apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale și sociale ale Bisericii; respectul pentru persoana umană și promovarea culturii vieții: promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat și femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării.

Alte criterii includ apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului și dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru generațiile prezente și viitoare; sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor și a diasporei române, precum și promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România; apărarea și promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern și intern.