CULISELE STATULUI PARALEL. CUM AU LUAT ELECTROCARBON MILIONARII TUFAN ȘI ANASTASESCU. DEZVĂLUIRI BOMBĂ

Milionarii Mihai Tufan și Mihai Anastasescu au intrat în posesia fostei companii de stat Electrocarbon la finalul anului 2003, după ce au pus în practică o inginerie financiară. Electrocarbon a fost preluată de cei doi cu intenția de a pune monopol pe piața electrozilor siderurgici. Deși preluarea ridică mari semne de legalitate, oamenii de afaceri au scăpat teferi dintr-un proces cu multe semne de întrebare.

Această tranzacție a făcut obiectul unui proces la capătul căruia trei oameni, în frunte cu omul de afaceri băcăuan Corneliu Iacobov, au fost condamnați în iunie 2012 la 6, respectiv 7 ani de închisoare.

Corneliu Iacobov era cel care a intermediat preluarea Electrocarbon prin SC Rafo SA Onești, controlată prin firma SC Imperial Oil SA. Astfel Iacobov deținea 3.404.572 de acțiuni la firma din Slatina.

Toate aceste acțiuni trec în proprietatea Metaleuroest, firmă controlată de Tufan și Anastasescu, printr-o jonglerie menită să ocolească Legea pieței de capital. RAFO se angajează să vândă, chipurile, prin contract, către Metaleuroest, 854,28 tone de benzină Euro 3 Premium. Tranzacția este asigurată prin constituirea unei garanții formate din pachetul de acțiuni deținut de Rafo la Electrocarbon. Banii intră în conturile Rafo SA în scurt timp, dar rafinăria întârzie cu livrarea mărfii, până când „recunoaște“ că nu poate onora contractul la termenul prevăzut – deși, după cum s-a decis în instanță – avea pe stoc carburantul promis. Prin urmare, Metaleuroest pune în executare contractul de garanție și a preluat firma cu mii de angajați, doar pentru aproximativ 40 de cisterne de benzină.

În timpul audierilor din dosarul care a dus la condamnarea lui Corneliu Iacobov, procurorii au stabilit că Electrocarbon, singura societate care făcea concurență SC Elsid SA Titu patronată de oamenii de afaceri din Câmpina, a fost preluată pentru a pune monopol pe piața internă a electrozilor siderurgici. Astfel, Tufan și Anastasescu au evitat rigorile legii de capital și au impus un monopol pe piață.

Privatizarea Electrocarbon a început în 1999, când Asociația Angajaților din întreprinderea de stat a cumpărat 52,87% din acțiunile firmei de la Fondul Proprietății. Cei care au pornit pe calea privatizării au făcut două împrumuturi: unul, în sumă de 314.000 de dolari, făcut în nume personal de președintele PAS, Nicolae Bucă, pe atunci director economic al Electrocarbon și vicepreședinte al Consiliului de Administrație, altul, de 715.000 de dolari, contractat de PAS de la un fond de investiții din Cipru, Famsor Investments System Management Limited, pentru o perioadă de șase luni.

Pentru majoritatea membrilor din asociație acestă afacere a fost una păguboasă, iar doar o parte a câștigat sume importante de bani. La începutul anului 2000 a avut loc un puci pus la cale de vicepreședintele asociației, Teodor Cărămizaru, prin care președintele PAS, Nicolae Bucă, și directorul general al societății, Florea Sterie, sunt excluși. Următorul pas a fost înstrăinarea unui pachet important de acțiuni către Rafinăria Dărmănești, controlată de omul de afaceri băcăuan Corneliu Iacobov, un apropiat al lui Cărămizaru.

Dosarul în care a fost condamnat Corneliu Iacobov a fost instrumentat de Alina Bica. În 2005, Corneliu Iacobov, Toader Găurean, Marin Marin și Liliana Luchian au fost trimiși în judecată pentru prejudicierea RAFO Onești. Ancheta a fost deschisă după ce oamenii de afaceri din jurul PSD au încheiat cu Metaleuroest SRL, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un pachet de acțiuni deținut de RAFO la SC Electrocarbon SA Slatina. De pe urma succesului repurtat în instanță cu acest dosar, Alina Bica a cunoscut o ascensiune rapidă pe linie profesională, și a fost promovată șef de serviciu în cadrul DIICOT, secretar de stat în Ministerul Justiției, apoi procuror șef.

Ulterior Alina Bica s-a ales cu dosar penal la DNA fix pentru afacerea RAFO. Fosta șefă a DIICOT e acuzată de faptul că i-ar fi scos din dosar pe Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, iar ei au scăpat de închisoare, chiar dacă au fost beneficiarii tranzacției. Acest dosar a dispărut, pur și simplu, spre sfârșitul mandatului de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție al lui Daniel Morar, cunoscut ca unul dintre oamenii lui Traian Băsescu, după cum a scris în urmă cu mai mulți ani presa din OLT.

În tot acest timp, mulți dintre primii acționari, angajați ai societății, încearcă să dea de urma banilor pe care ei i-au investit în acțiuni întrebându-se cum au fost acestea înstrăinate și cine se face vinovat de această devalizare.

CITEȘTE ȘI: Culisele Statului Paralel. Milionarii din jurul serviciilor, legături cu MAFIA petrolului. Cum au fost „optimizați” în justiție