Culisele Statului Paralel: Cum a ajuns BTT, oaza de relaxare a tineretului comunist, vaca de muls a profitorilor postcomuniști

De la înființarea sa, în 1968 și până la începutul anilor ‘90, Biroul de Turism pentru Tineret a ajuns să dețină, pe lângă stațiunea Costinești, încă patru complexuri în zone turistice, cele mai căutate fiind cele de pe litoral și de Valea Prahovei. Rând pe rând, toate au căzut pradă încrengăturii de interese și relații prin care, în anii '90, s-a făcut trecerea pașnică și profitabilă de la vechea la noua nomenclatură.  

La Pârâul Rece, de exemplu, erau zece vile, trei hoteluri, o discotecă, o cabană și o pârtie de schi, toate întinse pe 86.000 de metri patrați.

Complexul de la Câmpulung Moldovenesc avea două hoteluri, două restaurante, discotecă, chioșc, terasă și anexe, întinse pe 45.000 de metri patrați.

La Izvorul Mureșului, BTT avea nouă vile, baza sportivă cu teren de fotbal și de baschet plus o gospodărie anexă. În total 70.000 de metri pătrați de clădiri.

Complexul Roșu avea vile, casuțe, discotecă și restaurant.

În Bucegi, Sibiu, Târgu- Jiu, Brăila, Geoagiu-Băi și Miercurea Ciuc, BTT-ul avea câte un hotel. BTT mai avea și câte un sediu de agenție, în zona central a fiecărui municipiu reședință de județ. Din cele 40 de sedii județene, doar 8 mai aparțin azi BTT-ului.

Celelalte au fost înstrăinate fraudulos în mandatul lui Liviu Vâclea, șeful de la BTT SA până în 2001, când a fost reținut pentru un prejudiciu de peste 40 de miliarde de lei vechi, la vremea respectivă. Instanța l-a trimis pe Vâclea la închisoare pentru 6 ani și a anulat cele 22 de contracte de vânzare-cumpărare semnate de el.

Printre cumpărătorii proprietăților deținute de BTT se numără Sorin Ovidiu Vântu. Afaceristul a luat Complexul Roșu din Delta Dunării, în timp ce fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, a cumpărat cu 180 de mii de euro Hotelul Bucegi din Pârâul Rece.

Acum, BTT-ul se judecă cu cei 22 de “investitori”, cărora le cere activele înapoi, pentru a-și reîntregi patrimoniul. Unul dintre ele este cel încheiat pentru cumpărarea fostului hotel BTT din Bușteni. Patron este Emanoil Săvin, care este și primar în Bușteni, dar și om de afaceri. În 1999, acesta a luat hotelul BTT în asociere în participațiune, printr-o decizie a AGA, în baza unei negocieri directe, la care Săvin a fost singurul participant.

Așa s-a ajuns în situația ca BTT să-i vândă ediului hotelul cu 55 de camere și 9.000 de metri patrați de teren cu 600.000 de dolari. Firma prin care primarul Săvin a cumpărat proprietatea BTT și la care a rămas acționar majoritar, SC Alexandros Hotels SRL, a prosperat după tranzacție. În 2009, primul an de criză în România, societatea avea o cifră de afaceri de peste 700 de mii de euro.

În București, BTT avea patru baze sportive și de agrement. Cea din Tei Toboc se întindea pe 112.000 de metri pătrați, cea din Pantelimon, pe 84.000 de metri pătrați. Baza din Străulești avea 90.000 de metri pătrați, iar cea din Băneasa - aproape 80.000. Toate patru așezate pe malul câte unui lac. Deci, toate patru extrem de valoroase și de râvnite. Pe 22 decembrie 1999, Crin Antonescu, pe atunci ministru al Tineretului și Sportului, trece în proprietatea Biroului de Turism pentru Tineret 7 hectare de teren din Herăstrău. Pe o parte din suprafață funcționa secția de yachting a Clubului Sportiv Studențesc.

După ce intră în posesie, Biroul de Turism pentru Tineret se asociază cu firma Domino 94 Impex SRL, pentru exploatarea bazei sportive a Clubului. Asocierea dintre cele două companii urma să facă și investiții. În următoarele luni, BTT nu respectă o serie de angajamente din contract. În 2000, Domino 94 Impex îl dă în judecată.

„BTT-ul nici măcar nu se prezintă în instanță. Și atunci instanța dă o hotărâre prin care obligă BTT-ul să-i vândă lui Domino 94 Impex SRL activele și pasivele, a declarant Doară, administratorul Clubului Sportul Studențesc, pentru Digi24.

Astfel, în 2000, Domino Impex SRL devine, oficial, proprietar a 7 hectare de teren chiar pe malul lacului, în mijlocul parcului Herăstrău, în cea mai râvnită zonă imobiliară din București. Pentru 70 de mii de metri pătrați, firma a plătit doar 100.000 de dolari. Asta în condițiile în care, în această zonă, doar un metru pătrat de pământ costă peste 2 mii de euro.

Domino 94 Impex SRL este deținută, în procente egale de soția lui Bartolomeu Finiș, Carmen, care este și administrator, și de Olimpia Ulrich. Toți apropiați ai omului de afaceri Alexandru Bittner.

După ce, oficial, devine proprietara terenului, firma Domino Impex ar fi încercat sa oblige Clubul Sportul Stundențesc să renunțe la cele trei hectare pe care le exploata.

În 2002, clubul sportiv dă în judecata Ministerul Sportului, pe motiv că terenul înstrainat nu i-a aparținut niciodată. Instanța stabilește ca fostul ministru, Crin Antonescu, a semnat documentele de cedare a celor 7 hectare de teren, deși ministerul pe care îl conducea nu era proprietarul terenului. Hotărârea urmează să fie pusă în executare. Crin Antonescu și conducerea BTT au refuzat să facă vreun comentariu.

Și din restul de baze sportive și de agrement din Capitală, BTT-ul mai deține astăzi doar câteva bucăți.

Din Baza Străulești mai are circa 30.000 de metri pătrați. Patru hectare au fost vândute în 2002 societății Agrement Serv SRL. 21.000 de metri pătrați au fost expropriați pentru a se construi un tronson de metrou.

La Baza din Pantelimon, BTT a mai rămas cu 1. 8 hectare, din suprafața totală de peste 8. Restul s-a vândut.