CORINA CREȚU: NU EXISTĂ LOCALITATE ÎN ROMÂNIA CARE SĂ NU FI BENEFICIAT DE FONDURI DATORITĂ APARTENENȚEI NOASTRE LA UE

Fostul comisar european, Corina Crețu, susține că nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenței noastre la Uniunea Europeană și că, spre exemplu, în anul 2023, țara noastră se afla pe primul loc în privința fondurilor primite, raportat la populația țării.

"Nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, care se datorează apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Ca și Comisar European pentru politică regională, am făcut tot ce am putut, lucrând cu toate Guvernele și primarii din țară, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor. (...) Mă bucură foarte tare analiza realizată și dată publicității de către Euronews, care arată faptul că România a beneficiat foarte mult de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, în anul 2023 aflându-se pe primul loc în ceea ce privește fondurile primite, raportat la populația țării (...). Iar analiza publicată arată ca munca noastră nu a fost în zadar și, indiferent ce se va întâmpla în politică românească în perioada viitoare, rămân după noi lucruri importante pentru țară", a postat Corina Crețu pe Facebook.

Ea a precizat că, de la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a primit peste 95 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuție de sub 30 de miliarde de euro.

Corina Crețu a subliniat că recenta analiză dată publicității îi oferă prilejul să facă un rezumat al proiectelor pentru care a aprobat finanțarea, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, care azi sunt în construcție sau deja date în folosință.

Fostul comisar european a menționat aprobarea finanțărilor inițiale pentru Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, aprobarea Master Planului de Transport, realizat împreună cu Guvernul de la acea vreme, autostrada Câmpia Turzii - Târgu Mureș, cu o cofinanțare europeană de aproape 250 de milioane de euro sau reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european.

În plus, a arătat Crețu, linia de metrou M6 (Gara de Nord - Aeroportul Otopeni), cu finanțare europeană de aproape 520 de milioane de euro pentru construcția secțiunii 1 Mai - Tokyo, extinderea sistemului național de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro, proiecte de modernizare a infrastructurii de apă aproape în toate județele țării.

Între proiectele majore, Corina Crețu a mai exemplificat modernizarea ecluzelor Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari, modernizarea centurii ocolitoare a Bucureștiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, valoarea cofinanțării europene fiind de un miliard de euro sau proiectul liniei 5 a Metroului din București, pentru care a alocat în 2017 suma de 250 de milioane de euro, dar și modernizarea magistralei 2 de metrou - Berceni - Pipera, în valoare de aproape 100 de milioane de euro.

"Inaugurarea Podului suspendat de la Brăila a fost un eveniment cu o mare însemnătate pentru mine, fiind unul dintre susținătorii acestui proiect încă de la stadiul de idee și implicându-mă în urmărirea implementării inclusiv prin discuții cu prim-miniștrii cu care am lucrat în calitate de Comisar European, întâlniri periodice cu experții Comisiei Europene, dar și vizite realizate în teren, în 2019, alături de fostul prim-ministru Mihai Tudose. Sunt mândră de faptul că am aprobat finanțarea în calitate de Comisar European pentru Politica Regională, iar astăzi ne putem lăuda cu toții cu un asemenea edificiu. Este al treilea pod ca mărime din Europa și unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, din ultimii 30 de ani. Contractul pentru execuția podului suspendat peste Dunăre a beneficiat de finanțare în valoare de 540 de milioane de euro, din care aproape 400 de milioane de euro fonduri europene din Programul Operațional pentru Infrastuctură destinat României pentru perioada 2014-2020", a mai spus Corina Crețu.

Fostul comisar european a mai precizat că, în 2018, în numele Comisiei Europene, a transmis Parlamentului European și Consiliului, ca și co-legislatori, o formulă "ambițioasă și flexibilă" pentru Bugetul 2021-2027, în care politica de coeziune avea cea mai mare alocare, 373 de miliarde de euro pentru perioada post 2020.

"România - alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia și Finlanda - au alocări mai mari față de perioada 2014-2020, România având prevăzută o alocare pentru politica de coeziune (deci, fără agricultură) de aproape 31 de miliarde de euro (în prețuri curente - adică luând în considerare inflația), ceea ce înseamnă cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020. Apoi, exact acum trei ani, pe 16 decembrie 2021, am votat în Parlamentul European Bugetul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027: 1.800 de miliarde de euro care sa permită statelor membre să pună capăt crizei sanitare și să gestioneze criza economică. România a beneficiat de la acel moment de o alocație de aproape 50 de miliarde - 28 de miliarde Politica de Coeziune, aproximativ 20 de miliarde pentru agricultură, plus Fondul pentru o Tranziție Justă, destinat țintit către 5 județe ale țării. La aceste sume se adaugă și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro", a afirmat Corina Crețu.

De la plecarea sa din funcția de Comisar European, a menționat Corina Crețu, s-au realizat multe alte lucrări din fonduri europene, mai ales în ce privește Autostrada Unirii, Autostrada Transilvania și mult așteptata Autostradă a Moldovei.

AGERPRES