Comisia Europeană taxează dur România. Agricultura, mare poluatoare cu amoniac

Comisia Europeană taxează dur România. Agricultura, mare poluatoare cu amoniac
Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement pentru 14 state membre UE, printre care și România. Țara noastră este acuzată că are o agricultură care poluează mult cu amoniac și nici nu protejează habitatul multor specii amenințate.
Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement pentru 14 state membre UE, printre care și România. Țara noastră este acuzată că are o agricultură care poluează mult cu amoniac și nici nu protejează habitatul multor specii amenințate.
Comisia Europeană a transmis scrisori de punere în întârziere pentru 14 state membre, printre care ăi România, pentru nerespectarea directivelor privind reducerea mai multor poluanți atmosferici, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre amoniac, provenit din sectorul agricol. Statele vizate au la dispoziție două luni pentru e remedia neregulile constatate. De asemenea, Comisia solicită României să își pună la punct rețeaua Natura 2000, considerând că nu a propus încă toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
Aer curat: Comisia solicită unui număr de 14 state membre, printre care și România, să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici
Comisia solicită unui număr de 14 state membre [Bulgaria [INFR(2022)2068], Danemarca [INFR(2022)2070], Irlanda [INFR(2022)2073], Spania [INFR(2022)2071], Cipru [INFR(2022)2069], Letonia [INFR(2022)2076], Lituania [INFR(2022)2074], Luxemburg [INFR(2022)2075], Ungaria [INFR(2022)2072], Austria [INFR(2022)2067], Polonia [INFR(2022)2077], Portugalia [INFR(2022)2078], România [INFR(2022)2079] și Suedia [INFR(2022)2080]] să își respecte angajamentele de reducere pentru mai mulți poluanți atmosferici,.
În primul rând este vorba despre Directiva NEC, care stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030. Comisia solicită statelor membre să instituie programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
Comisia a analizat inventarele naționale de emisii pentru mai mulți poluanți prezentate de statele membre în 2022 (care reflectă emisiile din 2020). Cele 14 state membre nu și-au îndeplinit angajamentele privind unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNCPA ale majorității acestor state membre nu au asigurat îndeplinirea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale generate de om, astfel cum se prevede în directivă. Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Protecția naturii: Comisia solicită ROMÂNIEI să își pună la punct rețeaua Natura 2000
Comisia solicită României să asigure o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000 astfel cum se prevede în Directiva Habitate
Statele membre s-au angajat să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă. Directiva Habitate impune statelor membre să propună Comisiei situri adecvate de importanță comunitară (SIC) și obligă țările UE să protejeze și să readucă la un stadiu corespunzător de conservare habitatele care joacă un rol vital pentru biodiversitate.
De asemenea, atât Pactul verde european, cât și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 indică faptul că este crucial ca UE să oprească pierderea biodiversității.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2019, cu privire la neîndeplinirea obligației sale de a asigura o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000. România nu a propus încă toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Etapele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
Comisia identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.
Procedura formală
Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:
Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.
Nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție
Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.
Sancțiuni financiare
La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
Urmărește știrile Realitatea de Alba și pe Google News


























