Bani UE pentru energie regenerabilă. România are de luat pentru energie verde aproape 1,4 miliarde de euro

Parlamentul European va adopta, săptămâna viitoare, programul REPowerEU, în valoare de 20 de miliarde de euro. României îi vor reveni aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru a investi în energie verde.

Parlamentul European (PE) se pregătește să adopte săptămâna viitoare, în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanțării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.

Planul REPowerEU stabilește o serie de măsuri menite să reducă rapid dependența de combustibilii fosili din Rusia și să accelereze tranziția verde, sporind în același timp reziliența sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire și accelerarea trecerii la energia curată.

Eurodeputații români Siegfried Mureșan (PPE) și Dragoș Pîslaru (Renew), raportori din partea PE, alături de eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), pentru REPowerEU, și-au exprimat joi convingerea că pachetul va fi aprobat săptămâna viitoare de legislativul comunitar, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg, și spun că România trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul plan.

"Guvernul României va trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum dorește să absoarbă acești bani. Va funcționa totul exact ca la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență - n.r.). Comisia Europeană va trebui să aprobe acest plan, după care el va primi unda verde finală din partea Consiliului în formatul miniștrilor de finanțe, și implementarea lui va putea începe", a explicat Siegfried Mureșan într-o discuție online cu jurnaliști români, alături de Dragoș Pîslaru.

"Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanțare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanțare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situație dificilă, cu inflație crescută, cheltuieli mari pentru oameni și pentru întreprinderi", a spus el.

Mureșan a precizat, de asemenea, că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este cel care va negocia cu Comisia Europeană în numele Guvernului României.

"România va trebui să spună cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. După care, dacă vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privați, pentru autorități publice locale, regionale, naționale, se vor face, evident, apeluri pentru proiecte, așa cum se întâmplă și la alte categorii de fonduri europene, așa cum se întâmplă și la PNRR", a adăugat el.

Eurodeputatul PNL a atras atenția că, la fel ca în cazul tuturor fondurilor europene, foarte importantă este transparența.

"Noi, Parlamentul European, am luptat pentru publicarea beneficiarilor, pentru o transparență cât mai mare la cheltuirea fondurilor europene. Statele membre au obligația de a publica lista celor mai mari 100 de beneficiari din bugetul UE. Prin Mecanismul european de Redresare și Reziliență și prin REPowerEU, în total, UE alocă mai multe fonduri europene decât a alocat oricând în trecut. Oamenii au dreptul să știe cum sunt folosiți acești bani. De aceea am introdus o serie de prerogative ce țin de transparență. Un rol foarte amplu pentru instituția Procurorului European, pentru Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru Curtea Europeană de Conturi, pentru a ne asigura că banii ajung la destinatarii pentru care sunt gândiți și că banii sunt bine folosiți", a declarat Mureșan.

El a mai spus că foarte importantă va fi implicarea autorităților locale și regionale, pentru că "vor fi foarte multe fonduri în perioada următoare". "Banii nu vor putea fi absorbiți în timpul pe care îl avem la dispoziție împotriva autorităților locale și regionale. Implicarea lor este necesară în România și în toate statele membre ale UE. Parlamentul European a insistat foarte mult pentru asta", a spus eurodeputatul liberal.

La rândul său, Dragoș Pîslaru a insistat asupra necesității ca guvernul să poarte consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și partenerii sociali în redactarea planului național.

"Așa cum am negociat în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență, și în cadrul REPowerEU sunt aceleași reguli de consultare. Cu alte cuvinte, societatea civilă, autoritățile locale, toți actorii relevanți, partenerii sociali au acest drept de fi consultați conform legislației europene care urmează să fie aprobată", a spus el.

În cazul României, "în perioada următoare am vrea să știm câți bani pot ajunge la IMM-uri și la gospodării, la modernizarea fondului de locuințe, la transformarea de prosumatori pentru reducerea facturilor. Și, evident, care este calendarul consultărilor", a declarat eurodeputatul REPER.

El a atras atenția că un astfel de plan ar trebui să conțină atât măsuri de infrastructură pe termen mai lung, cât și măsuri pe termen scurt.

"În PE, la nivel european, în negocieri, a existat o aliniere foarte bună. S-a plecat de la un obiectiv inițial care viza doar infrastructura energetică (...), lucruri care să diversifice furnizarea și să ne permită o mai bună așezare a resurselor energetice. Evident că din această perspectivă a diversificării, orice proiect de energie regenerabilă este eligibil (...). Dar cred că marele debușeu care a fost făcut ca a urmare a intervenției PE - și reprezintă ceva ce eu am susținut tot anul trecut ca picătura chinezească - a fost posiblitatea de a merge cu această susținere pentru a nu avea doar un impact pe termen mediu, ci și pe termen scurt în același timp. Să putem ajunge ca banii din REPowerEU să meargă către reducerea facturii de energie. Asta ce înseamnă? Nu prin vouchere, nu este neapărat cea mai bună formulă, ci prin ideea de a avea microinvestiții pentru ca să putem îmbunătăți fondul de locuințe. Asta ar însemna eficientizare energetică, izolarea locuinței, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, poate chiar și schimbarea unor electrocasnice din casă, tot ceea ce se poate aduce ca sprijin pentru micii antreprenori și persoanele aflate în această vulnerabilizare energetică. În perioada de față, avem mai multe rapoarte care arată că costul de viață în Europa crește. România nu face excepție și evident că persoanele cele mai afectate sunt cele pauperizate, cele care deja erau în risc de sărăcie", a explicat el.

În același timp, Pîslaru a avertizat că guvernul român nu trebuie să acorde atenție doar companiilor de stat și proiectelor de infrastructură, ci și micilor antreprenori și populației.

"Până acum, din partea guvernului, am văzut mai mult sau mai puțin doar proiecte de infrastructură destul de monumentale, care să fie făcute luând terenuri de la ADS (Agenția Domeniilor Statului - n.r.) prin companii publice, gen Hidroelectrica și Termoelectrica. Deci, doar companii de stat, doar investiții publice, doar în infrastructură, ca să fie foarte clar. Or, întreg scopul REPowerEU era să putem debloca aceste resurse pentru micii antreprenori și populație. Aici este un semn de întrebare", a detaliat eurodeputatul din partea REPER.

Cei doi eurodeputați români au explicat și modurile în care aceste fonduri alocate prin REPowerEU ar putea fi suplimentate.

Potrivit lui Siegfried Mureșan, banii rămași din creditele puse la dispoziție în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și pe care unele state membre ale UE nu vor dori să le acceseze, pentru că acestea se pot împrumuta singure de pe piață financiară în aceleași condiții și fără condiționalitățile Comisiei Europene, vor fi puși "într-un coș comun pentru a fi accesați de toți".

O sumă "mai mică decât cele 200 de miliarde de euro care sunt la dispoziție acum, dar mai mare decât zero, va rămâne la dispoziție (...) și va putea fi accesată de statele membre, chiar și de cele care și-au accesat deja în totalitate creditele, pentru investiții în cadrul REPowerEU", a spus el.

"Guvernul român va trebui să facă două lucruri. Să vină cu un plan pentru cele 1,4 miliarde de euro nerambursabile. Știm că acești bani sunt ai noștri (....). Dar să avem și un portofoliu de investiții pregătit pentru a-l înainta Comisiei Europene pentru credite suplimentare ce ne vor fi puse la dispoziție în următoarele săptămâni, după ce știm exact ce state nu își vor accesa în totalitate creditele și ce credite rămân la dispoziție. Banii rămași la dispoziție din Mecanismul european de Redresare și Reziliență, din creditele nefolosite, vor fi puși la dispoziția tuturor statelor membre pe principiul primul venit, primul servit. Va fi important ca guvernul român să aibă pregătit un portofoliu de proiecte pe care să le depună spre finanțare (...) În principal, aici cred că ar fi vorba de investiții mai mari în infrastructura energetică, în surse de energie regenerabilă și în proiecte de eficiență energetică", a detalia Mureșan.

La rândul său, Pîslaru a spus că, prin REPower EU, statele membre, inclusiv România, pot să aloce banii necheltuiți din fondurile europene din perioada 2014-2020.

"În acest moment, în măsura în care România vine cu un plan de cheltuire pe REPowerEU ambițios, poate folosi absolut toți banii unde ar exista un risc de absorbție din perioada 2014-2020. În acest moment există circa șase miliarde euro necheltuiți și (pe care) România trebuie să îi cheltuie până la sfârșitul anului viitor. Ideea de a cheltui șase miliarde de euro pe politica de coeziune așa cum o știm, cu alocarea clasică, evident rămâne o provocare. Autoritățile publice din România susțin destul de vehement că banii sunt contractați sau supracontractați și se pot cheltui. Nu toată lumea este de acord cu toate lucrurile. Bazându-ne și pe experiența anterioară, cred că va exista foarte frecvent o politică de fazare a proiectelor, deci de împingere pentru finanțarea pentru perioada următoare, pentru că au crescut prețurile, bugetele nu mai sunt aceleași, au fost întârzieri de contractări. Sunt licitații unde nu se prezintă nimeni. Din punctul meu de vedere, discutăm între trei și cinci miliarde (de euro) care ar putea rămâne necheltuiți, și am creat această supapă care mi se pare extraordinară pentru România, pentru managementul fondurilor europene: dacă cumva ar rămâne ceva unde, în timpul anului viitor, ne-am da seama că nu am putea cheltui banii, am putea aloca acești bani pentru obiectivele REPowerEU. Asta înseamnă, evident, sume care sunt în plus față de cele 1,4 miliarde de euro. Am putea avea absorbție 100% folosind flexibilitatea pe care noi am pus-o în acest regulament care va fi adoptat săptămâna viitoare", a mai declarat eurodeputatul RENEW.

Ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a prezentat în primăra anului trecut planul REPowerEU. Obiectivele sunt economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor noastre de energie.

În decembrie anul trecut, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanțarea REPowerEU, care prevede posibilitatea ca statele membre să includă capitole referitoare la REPowerEU în planurile lor de redresare și reziliență.

Planul va fi supus săptămâna viitoarea votului Parlamentului European, care se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg.