Avertisment de la Banca Națională - Ce se întâmplă cu banii românilor, în 2023. Semnalul dat de Mugur Isărescu

Poziția prudențială și financiară a sectorului bancar românesc este adecvată, dar riscurile sunt în creștere atât la nivel local, cât și internațional, a anunțat joi guvernatorul Băncii Naționale a României. Mugur Isărescu a avertizat că în acest an creșterea economică va fi în continuare încetinită.

"Poziția prudențială și financiară a sectorului bancar românesc - principala sursă de finanțare a economiei - este adecvată. Cu toate acestea, riscurile sunt în creștere atât la nivel local, cât și internațional. Rata capitalului total a rămas adecvată, peste media UE, dar rezerva de capital s-a redus o dată cu valoarea de piață, din cauza creșterii rapide a ratei dobânzii. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătățească, rata creditelor neperformante scăzând la niveluri europene și acoperirea creditelor neperformante de către provizioane menținându-se la niveluri semnificativ mai mari decât media europeană; profitabilitatea a crescut”, a declarat Mugur Isrescu în discursul de la conferința "Investiții în vremuri dificile: cum pot prospera firmele românești în noul context?".

Isărescu a vorbit și despre perspectivele creșterii economice în acest an. Guvernatorul BNR a menționat că, „pentru 2022, creșterea anuală a PIB-ului real este estimată să ajungă la circa 5%, mai mică decât cea înregistrată în 2021. Pentru anul trecut, creșterea a fost determinată de avansul substanțial din prima parte a anului . În 2023, se preconizează că activitatea economică internă va pierde un avânt semnificativ, din cauza anumitor influențe negative substanțiale. O contribuție favorabilă la creșterea economică va veni, în special pe termen mediu, din fondurile europene, inclusiv din programul Next Generation EU”.

„Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilități: așteptările cu privire la un risc mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat pe fondul înrăutățirii condițiilor macroeconomice, incertitudinea cu privire la evoluțiile viitoare și creșterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, legătura strânsă între sectorul bancar și sectorul guvernamental și polarizarea instituțiilor de credit în funcție de dimensiune.

Încetinirea creditării, care a început în al doilea semestru al anului 2022, s-a datorat și creșterii costurilor de finanțare pe fondul înăspririi atât a politicii monetare, cât și a standardelor de credit. În al doilea trimestru al anului 2022, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor și era de așteptat să continue să facă acest lucru în trimestrul al treilea din 2022. Criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate și incertitudinea crescândă despre perspectivele economice au determinat băncile să reevalueze nivelul de risc”, a mai spus guvernatorul.

„În ceea ce privește provocările ridicate de schimbările climatice și eficiența energetică, din mai 2022, BNR a început să colecteze informații despre împrumuturile verzi de la bănci. Datele arată că, în perioada mai - septembrie 2022, companiile au contractat împrumuturi verzi în valoare totală de 976 milioane lei (0,56% din portofoliul de credite corporative). Compoziția acestor împrumuturi verzi a fost dominată de creditul pentru clădiri verzi (42%), urmat de creditele pentru energie electrică și sisteme de încălzire și răcire (24%) și cele pentru eficiență energetică (13%)”, a anunțat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a făcut referire la responsabilitățile Băncii Naționale a României, menționând că instituția își propune să ancoreze așteptările inflaționiste pe termen mediu, să readucă rata anuală a inflației la țintă, într-o manieră care să conducă la realizarea unei creșteri economice durabile. Se estimează că rata anuală a inflației IPC va urma o traiectorie descendentă treptat, dar va rămâne ușor peste banda de variație a țintei și anul viitor, relatează agerpres.ro.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiții în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Națională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieșit din pandemie într-o formă relativ bună și au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană și 800 de firme din SUA.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) au semnat anul trecut finanțări în valoare de 1,01 miliarde euro pentru noi investiții în România, inclusiv fonduri pentru construirea unui nou spital regional în Craiova și reabilitarea a 26 de spitale și unități medicale mai mici din toată țara. România urmează să primească aproape 30 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi din Mecanismul UE de redresare și reziliență, iar anul trecut BEI a primit prima cerere de finanțare pentru implementarea PNRR pentru perioada 2021-2027 în România, potrivit zf.ro.