Analiză: SUA vor să ajute Ucraina fără a lăsa conflictul să degenereze într-un Război Mondial

SUA consideră că războiul declanșat de Rusia va fi unul de durată și sunt pregătite să ajute Kievul să reziste, dar având totuși grijă să limiteze conflictul la Ucraina, notează marți AFP într-o amplă analiză.

Strategia militară a Washingtonului încearcă să țină cont de aceste cereri, potrivit declarațiilor publice ale unor lideri americaniși interviurilor realizate de AFP cu mai mulți responsabili, sub rezerva anonimatului.

Conflictul din Ucraina “s-ar putea să nu se încheie în curând”, a apreciat șeful diplomației americane Antony Blinken în cadrul unui turneu în Europa.

Serviciile de informații americane s-au temut inițial de un război fulger care ar fi făcut ca Kievul să cadă în câteva zile.

Dar Pentagonul a constatat rapid că armata rusă este în ”întârziere” cu planul său de luptă, din cauza problemelor logistice și a “rezistenței” mult “mai creative” decât se așteptase.

Desigur, unii militari americani se arată destul de pesimiști pe termen scurt, apreciind că efectul masiv al asaltului rusesc va sfârși prin a cântări greu în cele din urmă. Potrivit unui responsabil american din domeniul apărării, “nu trebuie subestimată puterea de foc” a Moscovei, conform Agerpres.

Situația “se va agrava probabil înainte de a se ameliora”, avertizează la rândul său Antony Blinken.

Vladimir Putin “este condamnat să piardă”

Dar Vladimir Putin “este condamnat să piardă”, consideră șeful diplomației americane.

În privat, responsabili americani merg mai departe, fără a ezita să afirme că președintele rus a pierdut deja și își adaptează strategia lor în consecință.

Prima prioritate a SUA este să continue să ajute masiv această rezistență ucraineană pentru ca ea să reziste cât mai bine, chiar dacă orașele încep să cadă.

Americanii au instituit “un schimb de informații și de date operative la nivelul serviciilor secrete cu Ucraina”, explică un diplomat, în special pentru a permite apărării antiaeriene să dejoace o parte a loviturilor rusești.

Un ajutor militar fără precedent de 350 de milioane de dolari anunțat la sfârșitul lunii februarie a fost livrat deja în mare parte armatei ucrainene sub formă de rachete antitanc Javelin și de rachete antiaeriene Stinger.

Washingtonul va debloca acum o nouă tranșă de cel puțin 10 milioane de dolari, cu o componentă economică și umanitară, dar care prevede livrări de arme și muniții.

“Nicio limită” pentru această asistență militară, promite un înalt responsabil american atât timp cât nu este vorba de armament greu.

Căci ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe americani este că Vladimir Putin s-ar simți “provocat” să extindă conflictul dincolo de Ucraina cu riscul unei confruntări directe, potențial nucleară, cu SUA și aliații lor din NATO. Este vorba deci de “descurajarea președintelui rus” de la un astfel de pas, sugerează unii responsabili americani.

Un alt responsabil rezumă sub altă formă situația:“Nu vrem al Treilea Război Mondial!”

Încă dinaintea invaziei ruse, președintele Joe Biden avertizase că orice implicare directă în Ucraina ar provoca “un război mondial”.

El a dat directive pentru a se evita o astfel de implicare, care limitează de altfel capacitatea intervenției americane.

Pachetul de ajutor al SUA

Pachetul de ajutor al Washingtonul constă în desfășurări de trupe cu scop preventiv și de descurajare în țările aliate de la porțile Rusiei, unde secretarul de stat Antony Blinken și șeful statul major american, generalul Mark Milley au efectuat vizite.

În schimb, orice opțiune care ar risca să fie interpretată de Vladimir Putin ca o escaladare majoră este respinsă pentru a evita ca o țară NATO să fie considerată de Moscova drept “cobeligerantă” în Ucraina.

Dacă rușii ar ataca forțele dintr-un singur stat membru al Alianței transatlantice, toate celelalte, inclusiv SUA, ar trebui să vină în ajutorul său militar, potrivit celebrului Articol 5 din Tratatul care le unește și pe care Joe Biden s-a angajat să-l respecte.

Instalarea unei zone de excludere aeriană deasupra țării atacate, cerută insistent de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a fost deci categoric respinsă de către Washington și NATO. Motivul este că pentru a respecta “no fly zone”, avioanele Alianței ar trebui să fie pregătite să doboare aparate de vânătoare rusești și “aceasta ar putea duce la un război total”, a explicat Antony Blinken.

Din același motiv, SUA suflă și în iaurt când vine vorba de posibila livrare Kievului de către țări din Europa de Est, precum Polonia, a unor avioane de luptă de fabricație sovietică, pe care forțele ucrainene sunt în măsură să le piloteze.

Echipa lui Biden, inițial reticentă în evocarea acestei ipoteze, a admis în cele din urmă - în fața insistenței ucrainene - să o studieze “activ”. Dar fără un calendar și niciun angajament ferm.

Unii se neliniștesc în realitate că un astfel de gest este suficient să facă conflictul să se extindă dincolo de granițele ucrainene, fără ca totuși asta să modifice în profunzime raportul de forțe în spațiul aerian.

Deși este probabil ca apelurile pentru o intervenție mai fermă să crească pe măsură ce imaginile cu victime civile șochează opinia publică, liderii americani spun că doresc să mențină acest echilibru, sporind în același timp presiunea asupra Kremlinului prin sancțiuni, cu speranța că Vladimir Putin va sfârși prin a ajunge la concluzia că o continuare a războiului este pentru el mai costisitoare decât o retragere.

Pentru aceasta trebuie menținute canalele diplomatice deschise cu scopul de a-i oferi “porți de scăpare”.

Americanii înșiși au încetat orice contact la nivel înalt cu rușii după 24 februarie, încurajându-i pe alții să vorbească cu președintele rus.

În această lumină trebuie interpretată încercarea de mediere în cursul weekendului de Israel. Sau apelul lui Antony Blinken adresat ministrului chinez de externe Wang Yi, într-un moment în care China, care se laudă cu prietenia sa “fără limite” cu Rusia, nu exclude nici ea să joace rol de mediator.

Sursa: Mediafax