5 martie - Ziua internațională pentru dezarmare și neproliferare (ONU)

Ziua internațională pentru dezarmare și neproliferare a fost stabilită recent, la 7 decembrie 2022, când Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind proclamarea zilei de 5 martie drept zi internațională pentru dezarmare și neproliferare. Prin marcarea zilei se dorește o mai bună conștientizare și înțelegere a problematicii legate de dezarmare în rândul publicului, în special al tinerilor, scriu site-urile https://mfa.gov.kg/ și https://www.un.org/.

La nivelul anului 2021, cheltuielile militare globale au ajuns la 2,1 trilioane de dolari, în timp ce 12.700 de arme nucleare rămâneau o amenințare existențială pentru umanitate, atrage atenția ONU pe site-ul său.

Prin rezoluția A/RES/77/51, Adunarea Generală invită toate statele membre, organizațiile Națiunilor Unite, societatea civilă, mediul academic, mass-media și privații să marcheze această zi, prin toate mijloacele de educație și conștientizare publică.

De la înființarea Națiunilor Unite, obiectivele dezarmării multilaterale și limitarea armelor au fost esențiale pentru eforturile Organizației de a menține pacea și securitatea internațională. Armele de distrugere în masă, în special armele nucleare, continuă să fie o preocupare primordială, din cauza puterii lor distructive și a amenințării pe care o reprezintă pentru umanitate. Acumularea excesivă de arme convenționale și comerțul ilegal cu arme de calibru mic și arme ușoare pun în pericol pacea și securitatea internaționale, în timp ce utilizarea armelor explozive în zonele populate pune în pericol grav civilii, se mai arată pe site-ul https://www.un.org/.

Prima zi internațională pentru dezarmare și neproliferare a fost marcată în 2023, în intervalul 24 februarie-5 martie 2023, prin inițiativa #Youth4Disarmament lansând campania #ClickDISARM. Inițiativa #Youth4Disarmament a fost creată ca urmare a unei rezoluții ONU, adoptate la 12 decembrie 2019 și la 6 decembrie 2021 și intitulate "Tineretul, dezarmarea și neproliferarea", prin care s-a reafirmat contribuția importantă pe care tinerii o pot aduce la susținerea păcii și securității, informează site-ul https://www.youth4disarmament.org/.

Cu ocazia marcării, în 2023, a acestei zile, secretarul general al ONU, António Guterres, spunea, în mesajul său că "dezarmarea și neproliferarea sunt investiții în pace. Sunt investiții în viitorul nostru. Să punem capăt acestor amenințări înainte ca ele să se termine cu noi."

"De asemenea, îndemn liderii să ia măsuri pentru a consolida regimul global de dezarmare și neproliferare - inclusiv Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare - și să sprijine o nouă agendă pentru pace cu o viziune revigorată pentru dezarmare.", mai spune secretarul general al NATO, în mesajul din 2023, citat pe site-ul https://www.un.org/.

Există și alte zile internaționale desfășurate sub egida ONU, marcând aceeași tematică: Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare (26 septembrie), precum și Ziua internațională împotriva testelor nucleare (29 august).

Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esențiale ale păcii și securității internaționale. Eforturile comunității internaționale în această direcție, începând cu sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au culminat cu semnarea, la 1 iulie 1968, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970, conform site-urilor mae.ro și https://www.un.org//.

Tratatul reprezintă pilonul esențial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare și un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice.

România a ratificat NPT la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. România sprijină îndeplinirea obiectivelor NPT și necesitatea acordării unei importanțe egale celor trei piloni fundamentali ai Tratatului de Neproliferare Nucleară (dezarmare, neproliferare, utilizare pașnică a energiei nucleare), mai scrie site-ul mae.ro.

La rândul său, conceptul de dezarmare nucleară, sub un control internațional strict și eficace, rămâne obiectivul final al comunității internaționale, în acord cu prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară.

Mediul actual de securitate la nivel global și persistența riscului proliferării nucleare din partea unor actori statali sau non-statali determină multe state să se bazeze în continuare pe descurajarea nucleară ca un mijloc legitim și eficient de asigurare a securității lor naționale sau colective. Acestea au respins Tratatul de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017, intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021, mai arată site-ul român al Ministerului Afacerilor Externe.

Alianța Nord-Atlantică și-a exprimat constant opoziția publică față de TPNW încă de la adoptarea acestuia. România și aliații din NATO nu au participat la negocierea și adoptarea TPNW, considerând că principalele lipsuri ale Tratatului se referă la ignorarea contextului internațional de securitate și la lipsa mijloacelor de verificare care să garanteze în mod credibil respectarea prevederilor sale. TPNW nu produce efecte juridice internaționale decât pentru statele-părți la acesta.

În paralel, la inițiativa SUA, au fost organizate patru summit-uri dedicate securității nucleare (Washington 2010, Seul 2012, Haga 2014, Washington 2016), care au urmărit consolidarea agendei globale în domeniul securității nucleare, prin evaluarea stadiului implementării măsurilor deja asumate de statele participante și identificarea de noi angajamente destinate prevenirii și combaterii terorismului nuclear, conform site-urilor mae.ro și http://www.nss2016.org/.

De asemenea, în 2018, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a lansat "Securing our Common Future: An Agenda for Disarmament", subliniind o viziune a acțiunilor de dezarmare care ajută la punerea lumii noastre pe calea către pace și securitate durabilă pentru toți. Agenda recunoaște totodată contribuția importantă a dezarmării și controlului armelor la realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, scrie https://www.un.org/.

AGERPRES