Astăzi, românii celebrează Paștele Blajinilor, o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca având rădăcini păgâne, cu influențe creștine considerabile.
Ce se face de Paștele Blajinilor
Sărbătorită preponderent în Europa de Sud-Est, Paștele Blajinilor are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați. De Paștile Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților de la cimitire, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.
Tradițional, Paștile Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștile propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă.
Tradiţia spune că oamenii trebuie să împartă în această zi aceleaşi mâncăruri pe care le-au avut şi ei pe masă în ziua de Paşte. Sunt locuri în care în cimitire se încing adevărate petreceri cu băutură şi lăutari.
Cine sunt blajinii? Legenda primilor oameni de pe pământ
Blajinii au o legendă ciudată. Se spune despre ei că sunt primii oameni de pe pământ, niște asceți veritabili.
Sunt incapabili de a face rău, iar termenul de ”blajin” tocmai de aici vine.
„Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației.
Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe.
Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști.
Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii”, a spus cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, citat de ziarul Adevărul.
Există și credința potrivit căreia blajinii provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere.
Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului: fără ei, lumea s-ar scufundă în haos.
Alteori, blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele.
Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Rai, pe unde trece Apă Sâmbetei, mai spune cercetătorul citat de Adevărul.
În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.
Mai există credința populară că blajinii au fost creați de Dumnezeu după uriași. Pentru că erau violenți, Dumnezeu i-a lăsat să piară și a creat blajinii, dar aceștia erau prea mici, așa că au fost mutați pe lumea cealaltă.
Așa că Dumnezeu a mai făcut o încercare: a creat oamenii.
În orice forme am discuta despre ei, blajinii sunt considerate a fi niște ființe extraordinare, bune, care ajută umanitatea într-un mod discret.
Ce nu e bine să faci de Paștele Blajinilor
La fel ca la orice sărbătoare și în ziua Paștelui Blajinilor sunt interzise anumite activități. Femeile nu au voie să spele, să măture sau să facă oricare altă activitate pe care o fac de obicei în gospodărie.
Zgomotul făcut atunci când bați covoarele îi sperie pe blajini, care în această zi se întorc de pe lumea cealaltă pentru a se ruga pentru cei vii și chiar intră în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie.
De asemenea, nu este bine să vorbești decedații de rău, de unde și zicala „despre morți numai de bine”.
În caz contrar, se spune că morții bârfiți de Paștele Blajinilor le vor face rău celor care îi vorbesc de rău, dând foc grajdurilor sau omorându-le animalele.
