Romania înregistrează o scădere de 8% anul acesta în industria mobilei și de 5% în industria de prelucrare primară a lemnului.

Starea  pădurilor, tăierile ilegale, starea  industriei  lemnului, inițierea unor politici publice cu priorități de finanțare  prin Planul  Național  Strategic  2021-2027 au  fost   subiectele  principale dezbătute  la  cea  dea treia editie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, desfășurat la București pe data de 5 decembrie 2019.

Raportul Fordaq pus la dispoziția participanților la acest eveniment arată că seceta și temperaturile crescute  au afectat  în ultimii  3  ani  suprafețe  mari  de păduri  în Europa,  cu  rezultat  în creșterea  numărului  de incendii  în țările  sudice –  Portugalia, Spania, Grecia.  În țările din Europa Centrală  –  Cehia, Slovacia, Austria,  Germania –  arboretele de rășinoase au fost destabilizate de secetă pe  suprafețe  mari  și ulterior  au  devenit  vulnerabile la atacurile  gândacilor de scoarță, factori cumulați care au condus la uscări în masă.  În Cehia 70% din pădurile de rășinoase sunt afectate de uscare, iar în Germania 125 000 ha sunt afectate de uscare în masa, numai în 2018. Cumulat cu doborâturile de vânt în urma furtunilor din Italia, volumul de masă lemnoasă în urma acestor fenomene este de aproximativ  100 000 000 mc în Europa, doar  în 2019.

”Pădurile României au fost relativ puțin afectate până în prezent de factori  biotici  sau  abiotici  dăunători,  dar  este  nevoie  de o  silvicultură activă  pentru  a preveni  astfel  de evoluții,  este nevoie  de  executarea  lucrărilor de îngrijire a pădurilor, este  nevoie  de un management  activ  al  succesiunilor  de  specii din păduri, este  nevoie  de finanțare  pentru  a valorifica și a adăuga  valoare  resursei  de lemn. Foarte mulți antreprenori vor să iasă din business, să renunțe la activițățile pe care le au în industria lemnului și în industria mobilei. Este un lucru care ar trebui să dea din ce în ce mai mult de gândit. Pe baza informațiilor date de Institutul Național de Statistică, pe indicii producției industriale, înregistrăm o scădere de 8% anul acesta în industria mobilei și de 5% în industria de prelucrare primară a lemnului. Avem un trend de creștere a importurilor de mobilă, o creștere a importurilor de cherestea, o creștere foarte mare a importurilor de lemn rotund. Dincolo de discuțiile oarecum artificiale din spațiul public, în sector s-a instalat o stare, pe care nu aș evita să o numesc de criză, care este în plină evoluție”, a menționat Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.

Legat  de starea  pădurilor s-a arătat în dezbaterile inițiate în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, că se poate  spune, cu toată responsabilitatea, că starea  pădurilor din România este  bună conform datelor de ansamblu ale  Inventarului  Forestier  Național,  iar  cifra  de “lemn  dispărut” dată de același IFN trebuie înțeleasă și  explicitată. Diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice este asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale. Inventarul Forestier Național ne spune că suprafaţa pădurilor din România nu a scăzut, în niciun caz! Vorbim despre circa 7 milioane de hectare şi conform IFN exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. Avem 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi recoltăm 38 de milioane de metri cubi.

Dacă luăm ca exemplu Germania, „volumul dispărut” însumează 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort, tăiat şi nerecoltat variază de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenţa dintre „volumul dispărut” din păduri în Germania raportat la inventarul forestier şi volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc.

În România, volumul de „lemn dispărut” în Inventarul Forestier Naţional este de 38,6 milioane mc, volum care raportat la suprafaţa de 7 milioane de hectare de păduri evaluate, dă un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar în Germania, ceea ce arată gradul redus de intensivitate al recoltării de masă lemnoasă în România. Dacă luăm în calcul şi toleranţa cifrei de 38,6 milioane mc dată de IFN (4,75%), marja „tăierilor ilegale” calculate se reduce şi mai mult. În plus, în toate  țările  datele  IFN  au  evidențiat  o  zonă de  autoconsum al proprietarilor  de păduri de  lemn  de  foc,  autoconsum pe  care îl  estimăm și în România  ca  fiind  ridicat,  în condițiile în care  vorbim de  800  000  de mici  proprietari de păduri și  3,5 milioane gospodării  care se încălzesc  cu lemn.

„Să privim Inventarul Forestier Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră și să lăsăm loc unor interpretări. Datele oficiale demonstrează că raportul de creştere a pădurii şi ceea ce recoltăm, în jur de 65%, evident că este sustenabil. Aş mai aduce în discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează la nivelul a 60.000 de hectare, tot conform datelor Inventarului Naţional Forestier. Şi acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere. Discuția  legată  de domeniul  pădurilor  trebuie să ia în calcul doua aspect importante: cum  gestionăm pădurile  durabil și sustenabil, în contextul provocărilor date de  schimbările  climatice și cum valorificăm cât mai bine resursa de lemn – o  resursă  regenerabilă –  pentru a crea plus valoare și dezvoltare mai ales în zona  rurală” – a mai completat Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi 2019 este organizat anual de Fordaq România, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, eveniment  susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România – PIAROM, Coaliția pentru  Libertatea Comunicării și Comerțului și Bursa  Romană de Afaceri. Evenimentul a reușit să reunească la aceeași masa de discuții proprietarii și administratorii de păduri din toată țara, producătorii de mobilă, organizațiile de mediu, asociațiile forestierilor și reprezentanții instituțiilor statului.

Articolul precedentAmenzi URIAȘE în urma controalelor în 135 de unități de alimentație publică din Alba, cu scopul prevenirii toxiinfecțiilor alimentare.
Articolul următor„Thriller” la Târgoviște, în liga feminină de volei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.