Un polițist din Alba Iulia este acuzat că a furat 900 de lei, dintr-un autoturism care a făcut obiectul unei percheziții. Cazul a fost clasat de procurori, dar judecătorii au decis redeschiderea cercetării.
”Prin cererea formulată Ia data de 22.02.2021 pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub nr. de dosar 1102/176/2021, petentul ROŞU MIREL NARCIS FELICIAN a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare a cauzei din data de 17.12.2020 şi împotriva ordonanţei din data de 01.02.2021.
În motivarea cererii a arătat că, este inadmisibil ca să se motiveze faptul că nu exista probe care să susţină plângerea formulată, câtă vreme chiar agentul care a comis infracţiunea, recunoaşte faptul că a sustras bunurile din maşina sa, acoperindu-şi fapta printr-un „proces verbal de îndreptare a erorii materiale”.
Petentul a precizat că în data de 05.03.2020, după ce i-a fost ridicată maşina din parcarea magazinului Profi (zona stadion Alba Iulia) şi dusă spre sediul politiei, agenţii de investigaţii criminale au sustras mai multe bunuri personale din maşină în lipsa petentului, în lipsa vreunui martor sau avocat, astfel că, după ce i-a fost înapoiată cheia maşinii a constatat lipsa bunurilor, după care a reclamat-o procurorului de caz printr-o plângere si agenţilor de poliție.
A mai precizat că, agentul Neamţ Rareş a zis că îi aduce bunurile, ba chiar a şi venit cu bunurile în Arestul Alba pentru a le depune la cutia cu bunuri pe care o avea în arest, dar agenţii au refuzat să le primească în lipsa unui proces verbal, ba chiar a încercat să i Ie predea, pe care chiar în prezenţa agenţiilor supraveghetori de la arest le-a refuzat să Ie ridice, criticând lipsa celor 900 lei. La data de 01/04/2020, procurorul de caz a răspuns plângerii sale referitoare la ridicarea bunurilor din maşină printr-o ordonanţă, respingându-i plângerea, însă la data de 01/04/2020, procurorul de caz nu avea cunoştinţă despre bunurile ridicate la data de 05/03/2020 din maşina sa, deoarece doar la data de 27/04/2020 au apărut bunurile în acte. La data de 27/04/2020 s-a întocmit un proces verbal de îndreptare a erorii materiale prin care s-a încercat acoperirea infracţiunii comise de către agenţii de cercetare penala, astfel că la data de 12/05/2020 a formulat prezenta plângere, după care imediat i-au fost restituite în parte bunurile, fără ca el sa le ceară în vreo cerere, respectiv la data de 14/05/2020”, se arată în sentința Judecătoriei Alba Iulia, care a decis desființarea soluției de clasare și retrimiterea dosarului la procuror pentru completarea urmăririi penale.
Instanța din Alba a explicat și ce s-a întâmplat la percheziție.
”Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul (le cameră preliminară retine următoarele: în fapt, s-a reţinut că, la data de 12.05.2020, persoană vătămată Roşu Mirel Narcis Felician a formulat plângere penală, precizată Ia data de 21.05.2020, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, prev. de art. 238 alin. 1 C.pen., reclamând că, la data de 05.03.2020, cu ocazia efectuării unei percheziţii asupra autovehiculului ce-i aparţine, numitul Neamţ Rareş, agent de poliţie în cadrul Poliţiei Mun. Alba Iulia, Biroul de Investigaţii Criminale, având calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare, ar fi sustras, din interiorul acestui autoturism, suma de aproximativ 900 lei şi mai multe bunuri, respectiv o ştampilă, două certificate ale unor societăţi comerciale, cartea de identitate al autovehiculului marca BMW, care nu aveau legătură cu faptele pentru care persoană vătămată a fost arestată preventiv, aceste sume de bani şi bunuri fiind omise a fi trecute în procesul-verbal de percheziţie.
Prin ordonanţa nr. 115/P/2020 din data de 17.12.2020 procurorul de caz a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunii de furt, prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., reţinându-se că este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. a), respectiv că fapta nu există.
Prin ordonanţa nr. 10/II/2/2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Alba Iulia, s-a dispus respingerea plângerii împotriva ordonanţei de clasare dispusă de procurorul de caz, reţinându-se, în esenţă, că soluţia este legală şi temeinică.
Împotriva ordonanţei de clasare a formulat petentul Roşu Mirel Narcis Felician plângere la judecătorul de cameră preliminară. Analizând plângerea formulată, în primul rând, se constată că aceasta a fost formulată în termenul prevăzut de lege, atât în faţa judecătorului de cameră preliminară, cât şi în procedura internă, respectiv în faţa procurorului ierarhic superior celui care a dispus clasarea.
În al doilea rând, judecătorul de cameră preliminară constată că plângerea formulată de petent împotriva ordonanţei de clasare este admisibilă, doar aceasta putând face obiectul procedurii prev. de art. 340-341 C.proc.pen. din faţa judecătorului de cameră preliminară. De asemenea, plângerea împotriva acestei soluţii a fost introdusă de o persoană care are calitate procesuală activă, în sensul art. 339 alin. 6 C.proc.pen. rap. la art. 336 alin. 1 C.proc.pen., în speţă de persoană vătămată. Totodată, soluţia dispusă de procurorul de caz nu a mai făcut obiectul unei plângeri anterioare.
În ceea ce priveşte temeinicia plângerii formulate împotriva ordonanţei de clasare, judecătorul de cameră preliminară, constată că, într-adevăr, la acest moment procesual, probele administrate în cauză nu confirmă susţinerea persoanei vătămate, respectiv faptul că agentul de poliţie Neamţ Rareş sau alţi agenţi de poliţie din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale – Poliţia Mun. Alba Iulia, i-ar fi sustras, din interiorul autoturismului marca BMW, proprietate personală, suma de aproximativ 900 lei şi mai multe bunuri, respectiv o ştampilă, certificate ale unor societăţi comerciale, cartea de identitate a autovehiculului marca BMW şi oferte de contractare Vodafone.
De asemenea, nu au fost identificate sume de bani şi nici documentele vreunei societăţi comerciale, întrucât dacă s-ar fi găsit, acestea ar fi fost ridicate.
Cu toate acestea, la data de 27.04.2020, se întocmeşte un proces-verbal de îndreptare a erorii materiale de către un singur agent de poliţie dintre cei care au participat la percheziţia iniţială, în care se consemnează că, se îndreaptă eroarea materială din procesul-verbal de percheziţie domiciliară din data de 05.03.2020, în sensul că s-a omis a se menţiona că din bordul autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare AB-91-NKO, au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, printre acestea afiându-se şi înscrisurile reclamate de persoana vătămată.
Or, se impune a se clarifica neconcordanţa care există între, pe de-o parte, declaraţiile martorilor, care afirmă că nu s-ar fi ridicat alte bunuri în afară de cele menţionate în cuprinsul procesului-verbal de percheziţie şi, pe de altă parte, cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 26.04.2020, care dimpotrivă, atestă că s-ar fi ridicat şi alte bunuri care nu au fost menţionate iniţial.
Mai mult, judecătorul observă că procurorul de caz, la pronunţarea soluţiei de clasare nu a avut în vedere şi acest proces-verbal de îndreptare a erorii materiale, acesta fiind depus la dosar doar cu ocazia soluţionării plângerii în faţa judecătorului de cameră preliminară.
Totodată, singurul act unde se menţionează că au fost ridicate înscrisuri este acest proces-verbal de îndreptare a erorii materiale.
Prin urmare, pentru clarificarea situaţiei de fapt este necesar a fi reaudiaţi martorii din cursul urmăririi penale, vis-à-vis de cele menţionate în procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 27.04.2020, precum şi pentru a se stabili dacă, cu ocazia efectuării percheziţiei autovehiculului marca BMW cu nr. de înmatriculare AB-91-NKO aparţinând persoanei vătămate, au fost ridicate şi alte bunuri, în afară de cele menţionate în cuprinsul procesului-verbal de percheziţie din data de 05.03.2020 şi în cuprinsul procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 26.04.2020.
În egală măsură, judecătorul apreciază că, pentru stabilirea certă a situaţiei de fapt este oportun a fi audiat şi numitul Neamţ Rareş, precum şi orice alte persoane care cunosc fapte şi împrejurări necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.
Faţă de acestea, judecătorul de cameră preliminară constată că se impune continuarea urmăririi penale de către procurorul de caz şi, în urma administrării/readministrării probelor necesare, adoptarea unei soluţii legale şi temeinice prin raportare la o situaţie de fapt stabilită cu certitudine”, precizează judecătorul de cameră preliminară.
Acum, procurorul va trebui să ia în calcul si recunoașterea faptului că anchetatorii au recunoscut că s-a ridicat la percheziție și suma de 900 de lei, pe care inițial nimeni nu a trecut-o în procesele verbale.
Cine este Roşu Mirel și de ce s-au făcut reținerile și perchezițiile din 5 martie 2020
În 5 martie 2020, au fost reținuți Onea Viorel, Roşu Mirel, Suciu Marcel şi Ludişan Ilie, bănuiți de incendierea a şase autoturisme şi a unui imobil. Anchetatorii au făcut atunci și cinci percheziţii în Alba şi Cluj.
Cel care ar fi comandat acțiunile de tip mafiot este Onea Viorel, care are la activ două condamnări definitive la închisoare cu executare, în România şi în Franţa. Bărbatul în vârstă de 35 de ani a fost condamnat definitiv în 2016 în aşa zisul dosar al ”utilajelor” la 4 ani de închisoare cu executare.
IPJ Alba anunța în 5 martie 2020 că poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia au luat măsura reţinerii, pentru o perioadă de 24 de ore, faţă de un bărbat de 35 de ani, din Alba Iulia, bănuit de instigare la infracţiunea de distrugere şi faţă de alţi trei bărbaţi, doi de 30 de ani şi unul de 32 de ani, din judeţele Alba şi Cluj, bănuiţi de distrugere şi complicitate la distrugere prin incendiere.
Din cercetări a rezultat că în perioada august 2019 – februarie 2020, bărbatul de 35 de ani, din Alba Iulia, contra unor sume de bani, i-ar fi determinat pe ceilalţi trei să provoace incendii, pe timp de noapte, la şase autoturisme parcate în diverse locuri de pe raza municipiului Alba Iulia, toate aparţinând unor persoane cu care instigatorul ar fi avut diverse relaţii de natură comercială.
Totodată, la data de 5 februarie 2020, una dintre persoanele instigate ar fi provocat un incendiu în interiorul unui imobil aflat în construcţie, situat pe strada Izvorului din Alba Iulia, fiind distruse elemente ale acoperişului, în valoare de 14.000 de lei.
Prejudiciul total, în cele şapte fapte de distrugere, a fost evaluat la 777.000 de lei. Pentru obţinerea de probe, joi, 5 martie, poliţiştii au efectuat cinci percheziţii domiciliare, în judeţele Alba şi Cluj, la imobile aparţinând persoanelor vizate de anchetă.
Sursa: Realitatea de Alba