Fondul Monetar Internațional a avertizat Europa să pregătească planuri de urgență pentru o criză economică, pe măsură ce riscurile afectează perspectiva regiunii iar politicile monetare și-au epuizat arsenalul, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.
„Având în vedere riscurile ridicate, planuri de urgență ar trebui să fie gata de pus în aplicare în cazul în care aceste riscuri se vor materializa, nu numai în contextul în care domeniul de acţiune efectivă a politicii monetare s-a diminuat”, a declarat FMI în Perspectiva Economică Regională pentru Europa. „Un răspuns fiscal sincronizat” poate fi necesar, spune fondul în raport, subliniind pericolele generate de protecționismul comercial, de Brexitul haotic și de către geopolitică.
Avertismentele vin după ce ultimele date economice au arătat că economia zonei euro dovedeşte mai multă rezistenţă decât s-a anticipat, din cauza expansiunii robuste din țări precum Franța. Totuși, Germania a intrat probabil într-o recesiune tehnică în ultimul trimestru, în timp ce piața muncii din cea mai mare economie a continentului a început să se deterioreze.
Şi acestui context ar putea să i se adauge şi mai multe probleme.
Dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în ianuarie fără un acord, producția economică a țării s-ar reduce cu 3,5% mai mică în doi ani, conform prognozelor FMI, iar economia UE va scădea cu 0,5% mai mică în acest scenariu.
La incertitudinea cauzată de Brexit, „slăbiciunea din comerț și din sectorul manufacturier s-ar putea răspândi și în alte sectoare – în special în servicii – mai rapid și într-o măsură mai mare decât era prevăzut”, a spus FMI. De asemenea, raportul avertizează cu privire la creșterea prețurilor activelor în mai multe țări – inclusiv în imobiliare – determinând o mai mare vulnerabilitate a băncilor la şocuri precum scăderile abrupte ale apetitului faţă de risc și înăsprirea condițiilor financiare.
FMI a enumerat Germania și Olanda printre țările care ar trebui să cheltuiască mai mult pentru a stimula creșterea. O astfel de „extindere fiscală măsurată” poate răspândi efecte pozitive, stopând încetinirea, reducând în același timp dezechilibrele externe.
Chiar și țările cu deficite mari și datorii ar trebui să ia în considerare un „ritm temporar mai lent al consolidării fiscale sau al unei extinderi temporare”, dacă se concretizează scenariile negative, potrivit fondului. Între timp, guvernele ar trebui să ia în considerare „opțiunile de gestionare a datoriei” pentru a profita de randamente ultra-mici pentru a-și îmbunătăți cerințele de finanțare în anii următori.
În ciuda efectelor secundare ale politicii monetare extrem de slabe asupra prețurilor activelor, FMI recomandă băncilor centrale să-și mențină poziția favorabilă pentru a reduce încetinirea.
FMI a menținut, în perspectivele asupra economiei europene lansate miercuri, o prognoză stabilă pentru economia României, cu o creștere economică de 4% în acest an și o inflație de 4,2%.
Prognozele sunt același din ediția din octombrie a World Economic Outlook și cele făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituției la București.
