Alexandra Păcuraru: „Aleșii patriei se jignesc și se înjură de mamă, de familii, de orice. Asta ne trebuie?”

E vremea să ne luăm țara înapoi, e vremea să înțelegem că trebuie să luptăm, asta dacă vrem să avem un loc de partea corectă a istoriei. Ne aflăm în fața testului de maturitate ca popor. Cu pași repezi vedem că se încheie cel mai dificil an de după al doilea război mondial pentru întreaga omenire, dar și pentru noi. Urmează luni cruciale pentru mapamond și acest colț de lume, în care ne-a lăsat bunul Dumnezeu.

Ne pregătim de alegerile care vor seta cursul istoriei pentru multe decenii de aici înainte. Ne vor cere votul pentru Parlamentul European, pentru administrațiile locale, pentru legislativ și pentru Cotroceni. Unii o vor face cu mult tupeu, după ce ne-au sfidat și ne-au sărăcit. Alții, care nu au gustat încă din pocalul puterii, vor apela la tot felul de metode pentru a vă intra în grații. Iar cu toții își vor aminti de bietul popor, oprimat și lovit de nevoi grele. Circul deja a început și vedem cum se croiesc tot felul de alianțe, unele împotriva naturii, taberele se reașează, grupurile de interese se reactivează, totul pentru a acapara bucăți cât mai mari din această țărișoară de care și-au bătut joc fără milă. Ei bine, în tot acest peisaj pestriț, trebuie să îi identificăm pe oamenii care au făcut ceva pentru națiune și au lăsat lucruri bune în urma lor. Nu e greu să ne dăm seama cine sunt, căci prea puțini s-au ținut de promisiunile din campanie. Sfinții bisericii ne învață că nu-i bogăția un păcat, dacă e făcută prin mijloace cinstite și din ea se înfruptă multă lume, cum nu-i sărăcia o virtute dacă omul nu și-a ales drumul renunțării la toate cele lumești, alegând să-L slujească pe Hristos. Când corabia este în primejdie să se scufunde, ce face marinarul înțelept? Aruncă peste bord toate averile de pe corabie, ca să-și salveze viața, să se salveze pentru Viață! Cel care nu se îndură să arunce nimic, se scufundă cu toate averile sale, alege moartea tru­pului și a sufletului. Așa e și omul de azi și așa a fost dintotdeauna: Dumnezeu îi dă de toate, el trebuie să știe să aleagă doar ce îi trebuie, cât îi trebuie.

Avem un popor demn, cu oameni care nu trebuie să zică „bogdaproste” pentru ce li se cuvine de drept: un trai decent, o țară sigură, conducători demni și care să îi pună mai presus de interesele lor meschine. Părintele Gheorghe Calciu spunea așa: „uită-te la un om rău câte născocește ca să facă rău, câtă elaborare mintală irosește ca să-și închipuie răul, câte mijloace are prin care face păcatul, prin care lovește. Pe când omul bun este foarte simplu. El știe că face binele și îl face. Nu se omoară ca să inventeze tot felul de sisteme ascunse și subterane”. Sunt total dezgustată de circul făcut astăzi în Parlament. Aleșii patriei se jignesc și se înjură de mamă, de familii, de orice. Asta ne trebuie? În mâinile unor asemenea oameni ne lăsăm destinele? Vrem o țară de huligani, condusă de lideri fără cultură și respect?

Avem o misiune grea, dar nu una imposibilă. Să îi căutăm pe listele de vot pe aceea care au demonstrat că prețuiesc această națiune și care încă mai au credință tare în bunul Dumnezeu. Sunt Alexandra Păcuraru și vă invit, ca de obicei, să ne dăm mâna cu demnitate pentru România suverană! 

Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir

Articolul precedentPASTILA PENTRU SUFLET
Articolul următorCULISELE STATULUI PARALEL. Oamenii din spatele preluării Telekom România. Anchetă BOMBĂ!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.