Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune gravă cu efecte rapide și negative asupra creierului.
AVC-ul apare atunci când alimentarea cu oxigen a unei anumite părți din creier este redusă sau întreruptă, astfel, în lipsa oxigenului, celulele de la nivelul creierului încep să moară la doar câteva minute de la instalarea afecțiunii.
Indiferent de simptomatologie, accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, care necesită tratament imediat.
1. Care sunt simptomele unui AVC?
- durere severă de cap, însoțită sau nu de vărsături și stare de amețeală;
- amorțeală la nivelul feței sau al membrelor;
- stare de confuzie;
- senzație bruscă de slăbiciune;
- paralizie totală sau parțială;
- probleme de vorbire;
- probleme respiratorii;
- probleme legate de înțelegerea cuvintelor;
- pierderea cunoștinței;
- pierderea echilibrului;
- dificultăți de mers;
- tulburări de vedere, fie la unul, fie la ambii ochi.
2. Care sunt principalii factori de risc?
- fumatul sau expunerea la fumul de țigară, cunoscut drept fumat pasiv;
- diabetul;
- apneea în somn;
- nivelul ridicat al colesterolului;
- tensiunea arterială cu o valoare mai mare de 120/80;
- antecedentele personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitoriu;
- bolile cardiovasculare, precum insuficiența cardiacă, anumite defecte cardiace, infecții cardiace sau ritm cardiac anormal;
- vârsta înaintată – este cunoscut faptul că persoanele în etate prezintă un risc ridicat de AVC decât cele tinere;
- sexul – potrivit statisticilor, bărbații sunt mai predispuși să facă un AVC;
- pilulele contraceptive – terapiile hormonale care includ estrogen ridică riscul unui AVC;
- obezitatea sau supraponderabilitatea;
- lipsa unei activități fizice regulate, sedentarismul;
- consumul excesiv de alcool;
- consumul de droguri tari, precum cocaina sau metamfetaminele.
3. Există mai multe tipuri de AVC?
Există 3 tipuri de AVC: accident vascular hemoragic, ischemic sau accident vascular ischemic tranzitoriu (AIT).
· Accidentul vascular ischemic – cel mai frecvent tip caracterizat prin blocarea sau îngustarea circulației sangvine din artera care transportă oxigen către creier
· Accidentul vascular ischemic tranzitoriu (AIT) – manifestarea temporară a simptomelor, fluxul sangvin de la nivelul creierului fiind blocat, de regulă, maximum 5 minute, poate fi un semnal de alarmă pentru un viitor AVC, astfel că și el necesită control medical imediat, în ciuda ameliorării simptomelor.
. Accidentul vascular hemoragic – lezarea sau ruperea unui vas de sânge de la nivelul creierului determinînd hemoragii. Hemoragia poate fi cerebrală (inundarea cu sânge a țesutului din jurul arterei cerebrale) sau hemoragie subarahnoidiană (sângerarea în zona dintre creier și țesutul subțire care îl acoperă)
4. Care sunt cauzele accidentului vascular cerebral?
Accidentul vascular cerebral ischemic – Tulburări apar în momentul în care arterele de la nivelul creierului se îngustează sau blochează prin depunerile grase (plăci) sau cheag, (tromb).
Accidentul vascular cerebral ischemic tranzitoriu – la fel ca în cazul accidentului vascular cerebral ischemic, este reprezentată de cheagurile de sânge care blochează doar temporar fluxul sângelui către creier.
Accidentul vascular cerebral hemoragic – hipertensiunea arterială crescută, suprasolicitarea cu autocoagulante, anevrisme sau malformații arteriovenoase.
5. Ce complicații are un AVC?
- dificultate în vorbire sau la înghițit;
- pierderea totală sau parțială a memoriei;
- dificultate în a gândi;
- paralizie totală sau parțială;
- schimbări comportamentale;
- durere, amorțeală sau alte manifestări ciudate în partea corpului care a fost mai afectată (aici se face distincția între accidentele vasculare cerebrale pe partea stângă și accidentele vasculare cerebrale pe partea dreaptă).
Un accident vascular cerebral poate avea urmări grave, chiar fatale, poate provoca dizabilități temporare sau permanente, mai ușoare sau mai grave, în funcție de cât timp trece de la încetarea fluxului sangvin și până la revenirea la normal, dar și în funcție de partea creierului care a fost mai afectată.
IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
