Ucraina a cerut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în urma distrugerii parţiale a barajului de la Nova Kahovka (sud), într-o regiune controlată de Moscova, pe care Kievul o acuză de incident, deşi Rusia neagă, potrivit AFP.
‘Ucraina solicită o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat într-un comunicat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care a cerut UE şi G7 ‘să impună noi sancţiuni devastatoare împotriva Rusiei’
„Lumea trebuie să reacţioneze”, a declarat la rândul său preşedintele Volodimir Zelenski. Rusia este în război împotriva vieţii, a naturii, a civilizaţiei”, a reacţionat el pe Telegram, acuzându-i pe ruşi că au „minat” barajul înainte de a-l „arunca în aer”
„Rusia a detonat o bombă, cauzând daune masive mediului”, a afirmat Zelenski, într-un discurs rostit în format de videoconferinţă la summitul „B9”, o organizaţie care reuneşte nouă ţări din Europa Centrală şi de Est membre NATO, potrivit unei înregistrări video difuzate de serviciile sale
„Acesta este cel mai mare dezastru de mediu provocat de om în Europa în ultimele decenii”, a continuat el, adăugând că distrugerea parţială a barajului Kahovka ridică temeri cu privire la efectele grave asupra florei şi faunei din această parte sudică a Ucrainei
„Rusia este vinovată de un ecocid brutal”, a spus Zelenski, adăugând că forţele Moscovei „trebuie să fie trase pe deplin la răspundere”.
Potrivit preşedintelui ucrainean, „este fizic imposibil de aruncat în aer (barajul) într-un fel sau altul din exterior prin bombardamente”, versiune avansată de Moscova pentru a explica distrugerile din timpul nopţii.
Rusia a denunţat un act de „sabotaj deliberat” din partea Kievului, afirmând că unul dintre scopurile Ucrainei a fost acela de a „priva de apă Crimeea”, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.
De altfel, Comitetul de anchetă rus, responsabil cu investigarea celor mai grave infracţiuni în Federaţia Rusă, a declarat marţi că a lansat o anchetă penală privind distrugerea în cursul nopţii a barajului hidroenergetic Kahovka din partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, potrivit Reuters.
Rusia a adus agresiunea împotriva Ucrainei la un nou nivel, odată cu distrugerea barajului hidroelectric Kahovka, a reacţionat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, citat de Reuters.
„Atacurile Rusiei împotriva infrastructurii civile critice ucrainene au atins astăzi un nivel fără precedent odată cu distrugerea barajului de la centrala hidroelectrică Kahovka”, a afirmat Borrell într-un comunicat.
„Uniunea Europeană condamnă acest atac în cei mai puternici termeni posibili. Aceasta reprezintă o nouă dimensiune a atrocităţilor ruseşti şi poate constitui o încălcare a dreptului internaţional, în special a dreptului internaţional umanitar”, subliniază Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
Ucraina şi aliaţii săi occidentali au acuzat Rusia de crimă de război deliberată prin aruncarea în aer a barajului, notează AFP.
Kremlinul susţine că Ucraina a fost cea care a sabotat barajul pentru a distrage atenţia de la o contraofensivă despre care Moscova susţine că se clatină, potrivit Reuters.
Unii oficiali instalaţi de Rusia în zonă au spus că barajul s-a rupt de la sine.
În acelaşi timp, şeful operatorului ucrainean Ukrhidroenergo a anunţat că centrala hidroelectrică de la barajul Kahovka a fost ‘complet distrusă’, la câteva ore după ce Kievul a acuzat Moscova de distrugerea parţială a barajului de pe Nipru.
„Centrala electrică nu poate fi refăcută, ea a fost complet distrusă. Structura hidraulică este spulberată”, a declarat Igor Sîrota la televiziunea ucraineană.
Un torent de apă a rupt marţi un baraj masiv de pe fluviul Nipru, care separă forţele ruse şi ucrainene în sudul Ucrainei, inundând o parte din zona de război şi forţând localnicii să fugă din calea apelor.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc, dar niciuna dintre părţi nu a oferit imediat dovezi publice cu privire la cine este vinovatul.
Convenţiile de la Geneva interzic în mod explicit luarea în vizor a barajelor în timp de război, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili distrugerea acestor lucrări şi instalaţii.
