Solstițiul de iarnă 2021. Cele mai neobișnuite tradiții și superstiții în cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte – 21 decembrie.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Solstiţiul de iarnă este considerat momentul luptei între lumină şi întuneric, între bine şi rău sau între viaţă şi moarte. Popular, se spune că, din această zi, lumina învinge întunericul, iar zilele calendaristice devin tot mai lungi, nopţile scurtându-se proporţional.
Potrivit folclorului românesc, pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se luptă și cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. În noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer.
Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în tot anul următor – 2022.
Este important ca pe 21 decembrie, în ziua solstițiului de iarnă, să nu fii singur, de aceea trebuie să ai grijă să ai pe cineva alături, pentru a trece cu bine peste noaptea cea mai lungă.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor nevoiași.
Încă din timpuri străvechi, pe 21 decembrie, oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, obicei ce mai este păstrat în unele regiuni din România.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Și sacrificarea animalelor avea loc în această perioadă a solstițiului de iarnă. Ulterior a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui arbore – stejar sau brad, care era tăiat și apoi ars simbolic în noaptea de Crăciun.
Alt simbol animal este taurul, reprezentat de o mască, pe care o știm drept Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”.
Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, românii organizează defilări de măşti în cadrul cărora se deghizează în animale (precum ursul, capra, cerbul, calul, care au o însemnătate simbolică în folclorul tradiţional) şi dansează. Bărbaţii, îmbrăcaţi în piei de animale şi cu măşti, acompaniaţi de oameni îmbrăcaţi în costume populare, străbat principalele drumuri din sate prezentând, prin dans şi muzică, ritualuri precreştine transformate în adevărate spectacole teatrale”.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. În cultura păgânilor, solstițiul de iarnă însemna nașterea Soarelui, simbolizând un nou proces al celor patru anotimpuri. Romanii îl preaslăveau pe Saturn, zeul recoltelor, alături de Mithras, cunoscut drept zeu al luminii.
Era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, scria renumitul etnograf Ion Ghinoiu.
Pentru vechile civilizaţii, ziua solstiţiului era ziua naşterii zeilor, când zilele începeau să se lungească, iar omul era binecuvântat prin renaşterea naturii.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Dacii considerau că solstiţiul de iarnă era o luptă între lumină şi întuneric și participau la luptă de partea luminii. Cu această ocazie, a solstițiului de iarnă, dacii sacrificau porcul, eveniment marcat de o mare sărbătoare. Astfel, timp de cinci zile, înainte și după solstițiu, 17-23 decembrie, la romani erau sărbătorite saturnaliile – zile de sărbătoare în onoarea zeului Saturn.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Poetul de secol I p.Hr. Gaius Valerius Catullus vorbeşte despre Saturnalia ca despre cea mai strălucită perioadă, un moment feeric când codurile sociale erau neglijate şi toată lumea putea primi în dar păpuşi, lumânări sau păsări de companie. Saturnalia reprezenta şi o inversare simbolică de roluri sociale. Cei bogați aveau obligația de a acoperi plățile celor strâmtorați, iar stăpânii şi sclavii făceau schimb de veşminte. În gospodării se dădea cu zarul pentru a se afla cine îşi va asuma poziția de monarh temporar al Saturnaliei. Poetul Lucian din Samosata (120-180 p.H.r) atribuie în poemul care poartă numele festivalului următoarele cuvinte zeului Saturn (Cronos): “De-a lungul săptămânii mele orice treburi serioase ies din discuție:afacerile sunt interzise. Băutura şi beția, zgomotele, jocul de zaruri, învestirea regilor, îndestularea sclavilor, cântatul pe dezbrăcate, aplauzele, jocul în apele înghețate – de astfel de activități mă ocup eu acum”, potrivit historia.ro.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Marea sărbătoare din decembrie îşi are originile într-un alt festival, cel al agricultorilor. Scopul era marcarea momentului când se termina sezonul însămânțărilor, in onoarea lui Saturn. Amploarea fenomenului a crescut progresiv în timpul Imperiului Roman. Modificările din calendarul roman mută apogeul acțiunii pe data de 25 decembrie, în jurul solstițiului de iarnă.
Încă din 217 a.Hr. se organizau banchete publice cu această ocazie. Statul roman anula execuțiile şi se abținea de la declarațiile de război.
În calendarele romane, ziua de 25 decembrie era indicată drept ziua naşterii Soarelui, ajuns în Imperiul Roman prin pătrunderea Mithraismului oriental.
Solstițiul de iarnă 2021. Tradiții și superstiții. Crăciunul se pare că a început să se sărbătorească tot la Roma, răspândindu-se de aici în toată Mediterana estică.
Creştinismul a adoptat această zi, considerându-o ziua naşterii Fiului lui Dumnezeu în ieslea din Betleem.
„Dintre toate acestea, Sărbătoarea Crăciunului, coborând din tradiţiile păgâne ale Cultului Soarelui sau al zeului Mitra şi constând din eforturile de acompaniere a zeităţii solare aflate în dificultate, în cea mai lungă noapte de peste an, prin arderea neîntreruptă a unei buturugi – „Crăciun” – în sobă, însoţită de incantaţii şi rugăciuni pentru renaşterea astrului solar, s-a transformat în cea mai mare sărbătoare religioasă a anului, dedicată Naşterii lui Iisus Hristos”, spune profesorul Corneliu Bucur.
