Este zi de mare sărbătoare pentru creștin-ortodocși. Mari sfinți sunt cinstiți în calendar. Sfântul Proroc Amos este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 15 iunie.
Sfântul Proroc Amos era păstor, de neam sărac. Era originar din Tecoa, nu departe de Betleem, locuinţă a păstorilor: „Pentru ca acolo păşunile erau bune, şi mulţi ierusalimeni bogaţi îşi ţineau dobitoacele lor.” (Vieţile Sfinţilor)
Este unul din prorocii mici ai Vechiului Testament.
Dumnezeu „l-a chemat pe el de la turmele oilor, la prorocie, ca şi pe Moise şi pe David, şi i-a poruncit să meargă din pământul Iudeei în pământul lui Israel, ca acolo cu cuvintele cele proroceşti să îndemne popoarele la pocăinţă, de vreme ce se abătuseră la închinarea de idoli”. (Vieţile Sfinţilor)
Activitatea sa de proroc a început-o după divizarea regatului Israel, în anul 930 î.Hr., în cele două regate succesoare ale acestuia, Regatul Iudeea şi Regatul Israel.
Sfântul Proroc Amos a prorocit asupra neamurilor, care au săvârşit multe nedreptăţi şi fărădelegi şi mai ales asupra poporului israelit, care s-a îndepărtat de Dumnezeul Cel Viu şi Adevărat, nesocotind legile Lui.
„Fiindcă ei au vândut pe cel drept pentru argint şi pe cel sărac pentru o pereche de încălţăminte. Ei zdrobesc în pulbere capul celor sărmani şi calcă în picioare pe cei în necazuri. Feciorul dimpreună cu tatăl său la aceeaşi desfrânată îşi află calea, ca să pângărească numele Meu cel sfânt. Pe veşmintele luate zălog, pe lângă jertfelnice, se tolănesc şi vinul celor năpăstuiţi îl beau în templul dumnezeului lor”. (Am. 2; 6, 7 8)
* Sfântul Mucenic Ishie, ostaş creştin ce făcea parte din legiunea armatei romane de la Dunăre, staţionată în oraşul Durostor din provincia Moesia Inferior.
Sfântul Ishie a pătimit împreună cu alţi cinci sfinţi mucenici: Pasicrat, Valentin, Nicandru, Marcian şi Iuliu veteranul, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de împăratul Diocleţian (285-305).
A primit cununa muceniciei prin tăierea capului la 15 iunie.
* Fericitul Augustin s-a născut la 13 noiembrie, 354, în Thagaste, în provincia africană Numidia, dintr-o familie nevoiaşă. Tatăl său nu era creştin şi s-a botezat numai pe patul de moarte, în schimb, mama sa, Monica, avea o credinţă fierbinte.
Tinereţea Fericitul Augustin şi-a petrecut-o cu totul în plăcerile oferite de lume. Mama sa, Sfânta Monica, plângea necontenit, rugându-se lui Dumnezeu pentru îndreptarea lui. Ca s-o îmbărbăteze, Sfântul Ambrozie îi spunea că nu poate să piară fiul atâtor lacrimi.
Dumnezeu a ascultat-o şi din pronia Lui, Fericitul Augustin, care se afla într-o grădină din Milano, a auzit un glas de copil, care-l îndemna: „Ia şi citeşte!”. Deschizând Epistola către Romani (13, 12-14) şi citind, a găsit răspunsul Lui Dumnezeu la căutările sale, atunci s-a convertit.
În anul 387, Augustin primeşte botezul din mâinile Sfântului Ambrozie, în noaptea de Paşti: „Târziu te-am iubit, o, frumuseţe, mereu veche şi mereu nouă, târziu te-am iubit”, avea să spună el.
A fost hirotonit preot la Hipon, de episcopul Valeriu şi a început o ascultare grea, slujirea Bisericii, cu predicarea cuvântului. Peste cinci ani, a devenit episcop.
„Scrierile lui Augustin depăşesc orice cuvânt, prin noutate şi felurimea temelor. Ele dezvăluie măsura fără pereche a darurilor sale. Ca o conştiinţă vie a Ortodoxiei, Augustin se vede nevoit să apere dreapta credinţă, împotriva tuturor ereziilor, care se iviseră în Biserica lui Dumnezeu, în timpul acela; maniheii, donaţienii, pelagienii. Dintre scrierile sale, cele mai mari sunt cartea Despre Trinitate, la care a lucrat 14 ani, şi cartea Despre cetatea lui Dumnezeu. Scrierea care-i face cea mai mare cinste este cartea Retractărilor sale, ca o recunoaştere a propriilor greşeli. Dar lucrarea lui cea mai citită este Confesiunile”. (Vieţile Sfinţilor)
Fericitul Augustin a scris sute de scrisori, despre multe şi felurite lucruri şi mii de predici.
„Cântă şi mergi, Dumnezeu e la capătul drumului”, zicea el. A murit la 28 august 430. Mormântul său se află în biserica Sfântul Petru din Pavia.
