În weekendul trecut am asistat la primul episod veritabil de iarnă iar țara a fost dată, la propriu, peste cap. Nu mă refer doar la drumurile blocate de câțiva centimetri de zăpadă, ci la toate problemele pe care fiecare perioadă cu temperaturi mai scăzute le scoate la suprafață în sectorul energetic. București este capitala europeană a frigului. Sute de mii de oameni îngheață în case pentru că agentul termic nu ajunge în calorifere.
Dar pentru aceasta vor deconta scump la final de lună, când factura la întreținere va trebui plătită. Costurile sunt duble pentru unii românii, care au ajuns să dea și peste 1.000 de lei pentru luxul de a trăi la bloc. Și, în timp ce aleșii patriei se ceartă și nu știu cum să își mai împartă felii din putere, noi nu știm cum să mai supraviețuim de la o lună la alta. Mercurul ne îngheață în termometre, iar mulți dintre ai noștri recurg la măsuri disperate pentru nu îngheța în case.
Cum gazele noastre merg la export, lemnele sunt furate cu camioanele de către austrieci, românii ajunși în pragul disperării își ard hainele pentru a se încălzi. Cei mai mulți dau iama în magazinele second-hand de unde iau gratis ținutele care nu se vând. Că asta e țara noastră frumoasă și plină de resurse: coșul de gunoi al Europei. La noi ajung rebuturile din vestul civilizat, care se îmbogățește jefuind tot ce avem mai bun. Cum vă rabdă, stimați guvernanți, sufletul să știți că românii mor cu zile în casele lor? Că suferă de frig, de foame, de singurătate!? Cazul bunicii Elena din Constanța nu vă doare? Am răbufnit și abia am reușit să îmi stăpânesc lacrimile când am văzut știrea. Rămasă singură pe lume, bătrâna de 83 de ani a sunat plângând la 112 și a spus că moare de frig în casă. Cu un venit de mizerie, ea chinuie să trăiască de pe o zi pe alta și nu se încumeta să bage în priză caloriferul electric, singura sursă de căldură, de teama facturii la energia electrică. Dacă pe aleșii patriei nu i-a sensibilizat această poveste, sute de oameni din țară au reacționat și i-au adus ajutoare ca să supraviețuiască și iarna aceasta. Dar ca dumneaei, oare câți sunt? Oare ce face ministerul Familiei cu toate aceste suflete atât de greu încercate? De ce nu exista nici acum o lista a celor singuri a celor ce risca efectiv sa moara de fig, de foame, de singurătate? De ce nu sunt prinse într-un sistem de ajutor al statului roman sau public privat- asociațiile din jurul mănăstirilor!? Exista variante dacă dorim sa ne îngrijim ca semenii noștri sa aibă un trai decent!
Unii demnitari uită că au fost numiți în posturi grele pentru a fi în slujba poporului. Slaba administrare a acestei țări ne-a transformat în cerșetori. Imagini cumplite au venit și de la Timișoara- primul oraș liber de comunism. Aici, sute de bunici și oameni cu venituri modeste au îndurat gerul și au stat la cozile umilinței pentru o pungă cu mălai, ulei și zahăr. De-aia am murit, dragi cârmuitori, la revoluția pe care ne-ați furat-o? Ca să stăm în genunchi și sa tremurăm, pe întuneric și frig în case Și să fim nevoiți să așteptăm mila altora? O națiune care trăiește în genunchi nu va fi niciodată capabilă să își croiască propriul drum în istorie! Și a cui e vina? Evident că a voastră, conducători de tinichea ce ne-ați vândut tâlharilor! Din cauza voastră suntem ținuți în jugul suferinței, și tot pe banii noștri! Apocalipsa foamei ne-a ajuns, e aici. Nu pentru că nu ar fi mâncare, ci pentru că mulți nu au cu ce să o cumpere.
Datele oficiale arată că anul 2022 a adus cele mai mari scumpiri din ultimele două decenii. Untul costă mai mult cu aproape 50 de procente, laptele este mai scump cu aproape 32%, iar pâinea costă și ea dublu. Iar magazinele străinilor, că pe ale noastre le-ați închis, au ajuns să vândă alimentele cu sistem antifurt. Tot mai mulți români, disperați că nu au ce își hrăni părinții și pruncii, au fost prinși furând mâncare. Asta în timp ce băieții deștepți, care fac miliarde de euro pe cârca noastră, trăiesc în lux de neimaginat pentru cei de rând! Ca să facă față traiului tot mai greu, unii oameni spun că și-au luat și un al doilea loc de muncă. Și tot nu rezistă tăvălugului cheltuielilor uriașe. Cu voia unora dintre administratorii acestei țări, am ajuns să muncim de ne rupem cârca, în solda străinilor pe care îi îmbogățim și care ne țin ca pe sclavi la porțile Europei. Câte privatizări la fel ca cea de la Petrom nu au fost făcute în interesul altor capitale? Le vom dezvălui pe toate, nu ne vom lăsa până ce nu vom afla adevărul despre cine suntem acum și ce avem de făcut ca să renaștem. Iar noi nu îngenunchem în fața presiunilor uriașe. Nu ne vindem, nu abandonăm bătălia pentru țară, pentru români. Pentru că mă doare când citesc mesajele dumneavoastră, dragi telespectatori, fie cele de pe e-mail, fie cele ajunse în poșta redacției.
Mulți dintre frații și surorile noastre sunt în situații dramatice, stimați politicieni. Cât timp vă mai bateți joc de ei? Vă sunt buni doar din patru în patru ani, atunci când trebuie să pună ștampila pe buletinele de vot? Cât să mai îndure nedreptățile tot mai mari cu care se confruntă? Cum dormiți noaptea când știți că sute de mii de copii adorm flămânzi, ca mai bine de un milion dintre bătrâni trăiesc cu puțin peste 1.100 de lei pe lună? Acești oameni sunt părinții și bunicii noștri. O țară care nu îți cinstește seniorii, ce lecție predă generațiilor care vin din urmă? Și ce generații mai vin din urmă dacă îi lăsați pe prunci să adoarmă cu burta goală? Stimați aleși, nu vă e milă de lacrimile care se scurg pe obrajii multora dintre noi? Mulți au ajuns sa se împrumute pentru a mai trăi încă o zi, și încă una. Cât să stăm cu mâna întinsă după ajutoarele care vin de la UE? Avem o țară cu resurse pe care trebuie să le folosim în interesul nostru, nu spre folosul altora. Tot mai multe dovezi despre jaful de proporții epice ies la suprafață. După ce Exxon s-a retras din exploatarea de la Neptun Deep, România a cumpărat cu un miliard de dolari o partea americanilor. Prin contract, gazele fuseseră vândute deja companiei de stat maghiare. Asta pentru că americanii aveau deja o obligație să vândă aproape 2 miliarde de metri cubi anual către compania controlată direct de Viktor Orban. Livrările ar fi trebuit să înceapă încă din octombrie 2022, adică la nici două luni de când a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare al zăcământului. Ca un termen de comparație, la Midia, singurul din care se extrage în Marea Neagră se poate produce doar un miliard de metri cubi anual. Iar dacă nu vom livra ungurilor vom fi buni de plată: sute de milioane de euro!
Dragi români, amploarea acestei tâlhării este greu de imaginat. Dar ea se face în cârdășie cu oameni cheie din acest stat. Cât să îi mai acceptăm să distrugă viitorul nostru, doar pentru binele lor vremelnic? Mai cred în ceva acești Iuda care ne vând cu zâmbetul pe buze? Asaltul asupra ultimelor redute ale românismului se face sub ochii noștri orbiți de perdele de fum aruncate în spațiul public. Dar vreau să vă spun că ateii, ca și cei care merg la biserică, au dreptul lor constituțional și de conștiință de a-și exprima credința sau ne-credința în Dumnezeu. Problema este alta: există o vastă operațiune de denigrare a tuturor elementelor identitare pe care se sprijină de milenii întregi poporul nostru. Și atunci, acest atac la ființa culturală și spirituală a poporului român face parte dintr-un întreg ansamblu militantist, de sorginte neocomunistă, asemănător cu atacul anticlerical și anticultural din vremea comunismului bolșevic ateu!. Iar ÎPS Daniel ne învăța vizionar, cu câțiva ani în urmă, că: „Astăzi, din cauza secularizării sau a slăbirii credinței în Dumnezeu – Izvorul iubirii veșnice, slăbește și comuniunea de iubire între oameni, în familie și în societate. Astfel, se constată adesea că fără iubirea reciprocă, smerită și sinceră din familie, libertatea și unitatea membrilor acesteia se transformă repede în conflict și dezbinare între soț și soție, sau între părinți și copii. De asemenea, fără iubirea de țară și de neam, libertatea și unitatea națională se transformă treptat în înstrăinare de sine, iar patriotismul firesc este adesea înlocuit cu dorința de profit material imediat: patria ubi bene (patria este acolo unde trăiesc bine).
Însă, dincolo de această slăbire a cultivării valorilor naționale, avem convingerea că aceste valori, adică identitatea, libertatea și unitatea națională, nu vor dispărea, ci vor fi cultivate de națiuni chiar și în timpul cooperării lor internaționale. De ce? Pentru că aceste valori naționale sunt valori identitare, care exprimă specificul sau unicitatea, bogăția și demnitatea fiecărui popor în relație cu celelalte popoare.”, este cuvântul rostit Patriarhul Daniel, în 2018, la deschiderea întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși. Așadar, dacă politicienii, nu toți- marea lor majoritare, l-au pierdut pe Dumnezeu, nici față de noi nu mai au dragoste. Respect dreptul la opinie și libertatea fiecăruia de a crede sau nu în Dumnezeu, dar nu respect alegerea de a nu ne iubi țara. Dacă nu credeți în Dumnezeu, măcar credeți în acest popor și iubiți România!
Un editorial scris de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir.
