Organizația Mondială a Sănătății arată că 1,35 milioane de persoane își pierd anual viața în accidente rutiere, iar aproape 50 de milioane de oameni suferă vătămări grave. România se menține pe primul loc în Europa la numărul de accidente rutiere raportat la un milion de locuitori.
Mai mult de jumătate din totalul deceselor și al rănirilor în accidentele rutiere implică utilizatorii vulnerabili ai drumului, precum pietoni, bicicliști, motocicliști sau pasageri ai vehiculelor se arată în raportul anual al siguranței rutiere întocmit de poliție, scrie ziare.com. În plus, 50 de milioane de persoane suferă vătămări grave în urma accidentelor rutiere.
Totodată, persoanele cu statut socio-economic redus prezintă un risc mai mare de a fi implicate în accidente rutiere grave.
În anul 2021, pe drumurile din Uniunea Europeană și-au pierdut viața 19.823 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere cu aprox. 1.000 (+ 5%) față de anul 2020, dar reprezintă totuși cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puțin față de perioada anterioară pandemiei (2019).
În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane.
În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane.Conform statisticilor, în 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori.
Față de anul 2020, în anul 2021 s-au produs cu 1.356 mai puține accidente rutiere grave (-21,6%), în timp ce numărul celor decedați în astfel de evenimente este mai mare (+133, +8,1%), iar numărul persoanelor rănite grav se menține în trend descrescător, mai puțin cu 1.692 de cazuri (-30,9%).Indicele de mortalitate a crescut de la 26,2% în 2020 la 36,2% în 2021.
Raportat la mediul producerii lor, în anul 2021, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul rural, 1.915 evenimente, 39% din totalul anual.
În mediul rural se înregistrează un indice de mortalitate de 37,2%, în timp ce în mediul urban indicele de mortalitate a fost de 22,3% în anul 2021. Totodată, deşi mai puţin numeroase, evenimentele rutiere grave produse pe drumurile din afara localităţilor înregistrează cel mai mare indice de mortalitate (54,7%).În afara localității, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,1% mai puţine evenimente rutiere grave comparativ cu anul precedent (cu 235 mai puține accidente rutiere grave), în schimb s-au înregistrat cu 99 mai multe decese și cu 378 mai puține persoane rănite grav în afara localității.
Comparativ cu anii precedenți, distribuţia accidentelor rutiere grave în funcție de categoria de drum pe care s-au produs suferă o ușoară modificare în anul 2021.
Astfel, drumurile naționale au reprezentat sectorul de drum pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave (35,7% din totalul accidentelor rutiere grave).
Când au loc cele mai multe accidente grave
Conform raportului, numărul accidentelor este scăzut în prima parte a anului însă, începând cu luna mai se constată o creștere a numărului de accidente rutiere grave până în luna august situație întâlnită în urma încălzirii vremii, urmată de o scădere până în luna noiembrie.
De asemenea, frecvența accidentelor rutiere grave este mai crescută vinerea, urmând ca în ziua de sâmbătă să se manifeste o reducere a frecvenței de apariție a unor astfel de evenimente, iar în ziua de duminică să se înregistreze din nou o creștere a numărului de accidente rutiere grave. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare.
Însă, dacă urmărim numărul persoanelor decedate raportat la numărul accidentelor rutiere grave, concluzionăm că anul 2021 a fost caracterizat de un indice de mortalitate ridicat în toate zilele săptămânii, aspect regăsit și în anul 2020.
Specialiștii spun că între orele 05.00-06.00 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave crește semnificativ, fiind înregistrată o valoare de aproximativ 2 ori mai mare comparativ cu o oră în urmă, în continuare un interval (06-10) în care numărul accidentelor se menține relativ constant pentru ca o nouă creștere semnificativă să aibă loc între orele 10-12, ajungând ca în intervalul orar 11.00-12.00 să se înregistreze o creștere de aproape 7 ori mai mare față de intervalul orar 04.00-05.00.
Însă accidentele rutiere produse în intervalul 04.00-05.00 sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce sugerează faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.
