Procurorul general Gabriela Scutea a intervenit în scandalul momentului. Aceasta a reacționat miercuri după ce legile justiției au fost modificate radical. Magistratul critică dur amendamentul votat de parlamentari prin care un judecător poate deveni procuror general.
Procurorul general Gabriela Scutea susţine că amendamentul adoptat miercuri de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei potrivit căruia un judecător poate fi numit în funcţia de procuror general al României ridică semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce priveşte conformitatea cu prevederile constituţionale.Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat, miercuri, un amendament la proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care oferă posibilitatea unui judecător de a fi numit procuror general al României.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod”, prevede respectivul amendament.
Iniţiatorul amendamentului a fost deputatul Ibram Iusein, care aparţine de grupul minorităţilor naționale, fiind preşedinte al Comisiei pentru culte şi minorităţi din Camera Deputaților.
Într-un punct de vedere transmis miercuri seara la solicitarea AGERPRES, Gabriela Scutea critică amendamentul adoptat de Comisia specială şi consideră că este necesar ca procurorii să se pronunţe asupra acestei probleme în cadrul adunărilor generale.
Redăm integral punctul de vedere transmis de Gabriela Scutea:
„* În această seară, în cadrul Comisiei speciale comune s-a aprobat un amendament care deschide posibilitatea ca în funcţia de procuror general să fie numit un judecător.
* Practic, amendamentul înlocuieşte sintagma „dintre procurorii care au o vechime (…)” cu sintagma „dintre magistraţii care au o vechime (…)”, sensul diferit al termenilor fiind neechivoc.
* Constituţia în art. 131 alin. 2 prevede în mod expres că Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, o astfel de modificare ridicând semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce priveşte conformitatea cu prevederile constituţionale.
* Lucrările Comisiei, specifice dezbaterii parlamentare, au fost într-o atmosferă de lucru pozitivă, în ansamblul lor. Dar discutarea acestor amendamente s-a amânat succesiv din ziua 1 până în ziua 3 a dezbaterilor (pe legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor), iar astăzi autorul amendamentelor nu s-a prezentat, solicitând Comisiei ca amendamentele să fie examinate în acest fel.
* Votul s-a dat fără o prezentare a raţiunii amendamentului. Tocmai în cazul unei legi care priveşte justiţia, imperativul elaborării de politici „evidence-based” a fost ignorat.
* În privinţa fondului modificării aduse, deşi din 2018 pentru judecători şi procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanţă de către parlamentari.
* La nivelul acestei funcţii, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituţională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului şi să aibă acea experienţă care să îi permită să depisteze şi să îndrepte practici neconforme rolului şi misiunii Ministerului Public.
* Întrucât proiectul a fost în dezbatere publică din 2020 şi au fost organizate adunări generale pentru consultarea judecătorilor şi procurorilor, în acest moment consider că este necesar ca adunările generale să îşi exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanţă pentru Ministerul Public.
* Să avem în vedere că procurorul general reprezintă Ministerul Public, face parte din cultura instituţională a acestuia şi este cel care coordonează şi stabileşte politici pentru întreaga instituţie”.
