Postul Crăciunului începe la data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. În toată această perioadă care durează 40 de zile, creștinii ortodocși vor consumă numai produse de origine vegetală. În plus de asta, sunt însă câteva lucruri pe care nu le poți face în această perioadă, cum ar fi organizarea de nunți.
Ce trebuie să faci în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, potrivit crestinortodox.ro, citată de Alba24.ro.
Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Postul presupune renunțarea la carne, ouă și lapte sau, cum ar spune bunicii, la mâncarea de „dulce”. Lunea, Miercurea și Vinerea ar tebui să mâncăm doar bucate fără ulei și fără vin. Marțea și Joia se este dezlegare la untdelemn și vin, în vreme ce sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie exclusiv, este dezlegare la untdelemn, vin și peste.
Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri sărbătorim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm untdelemn și bem vin; iar dacă este hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci dezlegăm și la peste. Marțea și joia mâncăm peste, untdelemn și bem vin, dacă în aceste zile este vreun sfânt mare, hramul unei biserici sau sărbători cu roșu.
Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului.
Un post adevărat înseamnă renunțare la dragostea fizică, la băutură, plata datoriilor. În sate, în post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se încheie în noaptea de Crăciun după Litanie.
Potrivit tradiţiei creştin ortodoxe, Lăsata Secului se petrece în familie. În această zi se strâng la masă rudele apropiate şi/ori prietenii şi se consumă următoarele bunătăţi: ciorbă, friptură, plăcinte, vin
De ce se ţine Lăsata Secului
Această sărbătoare, dinainte de începerea Postului Naşterii Domnului, se ţine pentru a ne feri de următoarele lucruri: boli, lovituri, protejarea holdelor de grindină.
Obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului
De Lăsata Secului, cei care locuiesc la ţară, respectă anumite obiceiuri şi ritualuri care fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. Printre activitățile pe care le întreprind cu acest prilej se numără:
– ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi a ferestrelor caselor. Se crede că acest obicei ajută la alungarea spiritele rele.
– crearea de zgomote sau folosirea împuşcăturilor pentru a speria spiritele.
– firimiturile rămase de la masa în familie ce a avut loc de Lăsata Secului se aruncă păsărilor. Acest rit se face pentru ca păsările sălbatice să nu strice recoltele.
– vasele în care s-a gătit pentru această sărbătoare se spală şi aşază cu gura în jos toată noaptea pentru a nu intra in ele spiritele cele rele.
pentru această zi se obişnuieşte să se gătească o găină. În funcţie de cât de gras e pieptul găinii tăiate aflăm cum va fi iarna respectivă. Aşadar, dacă pieptul ei va fi gras, se spune că iarna va fi grea, iar dacă e subţire, atunci ne aşteaptă o iarnă uşoară iar vara va fi roditoare
Tradiții și obiceiuri
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte: “Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Superstiții: ce este interzis să faci
– se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
– în Postul Crăciunului este interzisă beția.
– conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
– de Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
– în Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
– în postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
