Parlamentarii au pus gând rău Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), despre care spun că este total ineficientă în activitatea de consiliere a românilor care caută să-și schimbe jobul.
Este vorba despre activitatea de căutare și oferire de locuri de muncă disponibile pe piață, pe care, susțin inițiatorii, o fac mai bine agențiile private de recrutare și plasare a forței de muncă. Mai mult, parlamentarii consideră că românii privesc cu neîncredere ANOFM, iar cei care apelează la serviciile agenției ar fi doar persoanele cu un nivel de pregătire redus.
”Deși comunică în spațiul public cifre aparent pozitive, Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) nu are imaginea completă a ofertei și nevoii de forță de muncă, dar mai ales a cererii de muncă, pentru că nu toți cei care ar fi în situația de a-și căuta un loc de muncă sau de a-și schimba locul de muncă apelează, pe diferite considerente, la serviciile agenției de stat. Chiar dintre cei care apelează la serviciile acesteia, mulți se limitează la încasarea indemnizației de șomaj și nu privesc cu încredere capacitatea agenției de a face toate eforturile pentru găsirea unui loc de muncă potrivit”, se arată în expunerea de motive a unui proiect legislativ depus la Senat.
Mai mult, eforturile de profilare, pregătire, obținere loc de muncă ar necesita o disponibilitate de timp sporită și chiar o abilitate specifică celor antrenați să atingă acest obiectiv al angajării unei persoane.
ANOFM nu vine în ajutorul șomerului
Astăzi, ANOFM, prin evoluția tipului și a calității serviciilor oferite, nu se mai adresează nevoilor celor cu un anumit nivel de pregătire, datele arătând că agenția mai degrabă deservește persoane cu un nivel de pregătire mai redus, persoane care se încadrează, din diverse motive, cu mai mare dificultate, semnalează parlamentarii. Iar persoanele cu anumită pregătire, dobândită la absolvirea unei forme de învățământ sau după programe de formare/recalificare absolvite pe parcursul vieții profesionale, nu apelează la ANOFM, acestea reconsiderând agenția o instituție cu adevărat conectată la specificul nevoilor sau cerințelor lor.
”Mai direct, neavând o reputație la nivelul persoanelor cu un nivel mai crescut de pregătire, aflate în reorientare profesională după ce și-au consolidat pregătirea, ANOFM nu vine în întâmpinarea acestei categorii și nu are în evidență o bună parte din potențialele persoane interesate. Studiul profilului solicitantului de loc de muncă de la ANOFM indică o predispoziție a agenției de a lucra cu persoane cu o pregătire precară sau medie”, se precizează în proiectul de act normativ.
Concluzia parlamentarilor este că această completă lipsă de expertiză pentru a furniza servicii specifice acestei categorii de persoane, cuplată cu lipsa de încredere în ANOFM ca actor specializat și competitiv în servicii de consiliere pentru un loc de muncă, conduce, natural, la necesitatea atragerii de expertiză din piața liberă. Inițiatorii dau exemplul unei instituții din România, Inspectoratul General pentru Imigrări, care colaborează foarte bine cu furnizorii privați de servicii, ceea ce înseamnă că statul român plătește și agenții private de recrutare ca să găsească locuri de muncă pentru ucraineni.
2 milioane de lei impactul bugetar anual
Obiectivul României trebuie să rămână acela de a încuraja angajarea, astfel că o soluție de reformă cu efecte vizibile pe termen scurt este sprijinirea unor colaborări eficiente cu actori cu reputație și expertiză din mediul privat, susțin parlamentarii.
”ANOFM va păstra rolul de coordonator al politicilor publice vizând pregătirea și angajarea, dar își va adapta instrumentele de lucru la profilul pieței. Statul nu oferă performanță în prestarea serviciului de asistență și consiliere pentru identificarea unui loc de muncă și, de aceea, implicarea firmelor de specialitate poate face diferența. Prin proiect, se propune eficientizarea mecanismului de contractare de servicii din piața liberă pe care să o facă ANOFM, cu obligația de a apela la acest serviciu când rata șomajului a depășit 2% pe plan județean”, se mai arată în proiect.
Totodată, se introduce acordarea unui cupon cu valoarea de 30% din salariul minim brut, care va fi decontat de către furnizorul de servicii private atunci când respectiva persoană a fost angajată. Impactul financiar estimat este de aproximativ 2 milioane lei pe an, la un număr de 2.000 de persoane care vor folosi cuponul pentru ocuparea unui loc de muncă.
Sursa: Newsinn
