Omicron este, până acum, tulpina cu cele mai multe mutaţii ale virusului SARS-CoV-2 şi este cea de-a cincea care produce îngrijorare la nivel mondial.
În laboratorul de secvenţiere de la Institutul „Matei Balş”, cercetătorii au constatat că noua variantă a adunat toate mutaţiile de până acum, dar are şi unele noi. Conform specialiştilor, nouă tulpină are peste 30 de mutaţii, asta înseamnă că are cât toate tulpinile de până acum: afla, beta, gamma, delta, dar şi câteva în plus.
„Practic, mutaţiile sunt cele pe care le-am întâlnit şi la alte variante, însă combinaţia lor nu ştim sigur cam ce efect va produce”, spune Marius Surleac, cercetător ştiinţific.
Potrivit adevarul, numărul mare de mutaţii este singurul lucru cert pe care îl ştim deocamdată despre Omicron. Explicaţia ar fi că s-a dezvoltat în organismul unei persoane imunodeprimate, care nu a avut puterea să se lupte cu virusul.
„Faptul că se replică mai mult timp într-o persoană cu sistemul imunitar compromis îi permite virusului să selelecteze mai multe mutaţii, pentru că sistemul imun practic nu reacţionează şi virusul persistă mai mult timp. Nu îl derranjează într-atât cât să îl elimine şi persistenţa asta îi dă voie virusului să evolueze în cadrul pacientului respectiv şi acolo se adună mutaţiile în timp”, mai explică Simona Paraschiv.
„Mă aştept să avem un val 5 – nu ştiu dacă va fi neapărat cu varianta Omicron, aici este de discutat -, dar vom avea un val 5 care va presupune un număr de infecţii probabil destul de mare, dar cu forme care vor fi cu forme relativ uşoare. Imunitatea colectivă obţinută la trecerea prin boală, indiferent de varianta virală, şi faptul că totuşi populaţia a fost şi vaccinată într-un anumit procent vor face diferenţa. Imunitatea colectivă cred că va juca un rol important”, spune doctorul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balş”.
