Medicii trag un semnal de alarmă privind creşterea alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic, o afecţiune complexă, progresivă şi multisistemică, o povară medicală şi de sănătate publică la nivel global. Conform statisticilor, ficatul gras non-alcoolic reprezintă o epidemie tăcută, ascunsă, care afectează peste 115 milioane de oameni în întreaga lume.
„Deoarece simptomele sunt adesea nespecifice, aceasta este adesea subdiagnosticată şi subraportată. Ficatul gras non-alcoolic şi NASH sunt factori de risc majori pentru afecţiuni concomitente: peste 70% dintre pacienţi suferă de obezitate, până la 75% au diabet de tip 2, iar între 20% şi 80% au hiperlipidemie. În prezent, 115 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala numită ficatul gras non-alcoolic şi se estimează că numărul lor va creşte progresiv până în 2030. Discutăm despre o afecţiune care rămâne nediagnosticată şi netrată, iar ce putem face noi, în calitate de medici dedicaţi, este să tragem un semnal de alarmă pentru ca populaţia să devină conştientă asupra factorilor de risc – obezitatea, diabetul zaharat tip 2, dislipidemie – şi evoluţiei acestei boli către complicaţii hepatice şi extrahepatice ameninţătoare de viaţă: ciroza, cancerul hepatic, boli cardiovasculare, boala renală cronică, cancere extradigestive”, afirmă prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, şefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din Bucureşti.
Potrivit acesteia, orice persoană trebuie să ştie că se poate evita apariţia acestor afecţiuni sau se poate ameliora starea de sănătate prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, care să presupună mişcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, menţinerea unei greutăţi corporale normale.
„Ficatul gras non-alcoolic este o afecţiune complexă, progresivă şi multisistemică, o povară medicală şi de sănătate publică la nivel global. Se estimează că una din trei sau patru persoane este afectată fie de ficat gras simplu, fie de steatohepatită sau ciroză. Incidenţa ficatului gras non-alcoolic creşte cu aproximativ unu la sută pe an, în paralel cu pandemia obezităţii şi diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalităţii prin boala cronică hepatică cauzată de ficat gras non-alcoolic până în 2030”, a spus Liliana Gheorghe.
Aceasta a atras atenţia că patologia ficatului gras non-alcoolic este tot mai des întâlnită la vârste mici, cum ar fi în cazul copiilor.
„Un semnal îngrijorător este creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii şi adolescenţi. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual, ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecţiune hepatică şi are o contribuţie substanţială la creşterea incidenţei cirozei, cancerului hepatic şi indicaţiei de transplant hepatic”, a precizat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă organizate cu ocazia Zilei internaţionale de acţiune împotriva steatozei hepatice. Cu acest prilej, la Iaşi, în perioada 7-10 iunie, este organizată a 42-a ediţie a Congresului Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă. Astfel, comunitatea medicală şi organizaţiile de sănătate din ţară şi străinătate se mobilizează pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi urgenţa acţiunii legate de boala ficatului gras non-alcoolic (Nonalcoholic fatty liver disease – NAFLD) şi de forma sa avansată, steatohepatita nonalcoolică (Nonalcoholic Steatohepatitis – NASH).
„Ziua internaţională de acţiune împotriva steatozei hepatice, iniţiată în iunie 2018, are ca scop principal creşterea vizibilităţii şi urgenţei cu privire la această epidemie ascunsă. Prin educaţie şi informare, campania îşi propune să aducă în prim-plan necesitatea diagnosticării timpurii şi a prevenirii NASH, precum şi importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos. Acţiunile desfăşurate în cadrul acestei zile includ evenimente locale, sesiuni de screening pentru sănătatea ficatului, informări şi campanii pe reţelele de socializare, cu participarea a peste 70 de parteneri din mai mult de 70 de ţări. Dorim să atragem atenţia asupra caracterului silenţios al bolii hepatice metabolice şi să vă încurajăm să adoptaţi măsuri preventive şi de gestionare eficiente”, a declarat prof. univ. dr. Anca Trifan, medic la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din Iaşi.
Cele două specialiste în gastroenterologie şi afecţiuni ale ficatului au explicat totodată că pentru a preveni şi controla boala ficatului gras non-alcoolic trebuie să fim vigilenţi şi să efectuăm investigaţii periodice, cel puţin anuale, cum ar fi analizele de sânge şi ecografia abdominală.
De altfel, susţin acestea, menţinerea unei greutăţi normale, cu un indice de masă corporală (IMC) sub 25 kg/m2, este esenţială în prevenirea şi controlul bolii.
„Vă îndemnăm să evitaţi sedentarismul şi să adoptaţi un stil de viaţă activ, prin activităţi fizice regulate precum mersul alert, alergatul, ciclismul sau dansul”, au spus medicii.
Pe de altă parte, specialiştii în gastroenterologie ne recomandă să avem o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă, deoarece are un rol crucial în gestionarea bolii hepatice metabolice.
„Vă recomandăm să adoptaţi o dietă normocalorică sau hipocalorică în cazul persoanelor cu exces ponderal, hipoglucidică şi hipolipidică, urmând principiile dietei mediteraneene. Aceasta include consumul de cereale integrale, fructe şi legume, nuci, alune, cafea în cantităţi moderate, peşte, carne albă slabă şi utilizarea uleiului de măsline”, a afirmat medicul Liliana Gheorghe.
La rândul său, dr. Anca Trifan atrage atenţia şi asupra calităţii alimentelor consumate.
„Este important să acordaţi atenţie provenienţei şi compoziţiei acestora, alegând alimente sănătoase şi evitând produsele procesate şi bogate în grăsimi saturate şi zaharuri adăugate. Colaborarea cu un nutriţionist sau cu specialişti în medicină de familie, gastroenterologie, endocrinologie sau diabetologie, care au cunoştinţe avansate în nutriţie, poate fi benefică pentru a obţine un plan alimentar personalizat şi a primi sfaturi adecvate pentru gestionarea bolii hepatice metabolice. Împreună, putem face o diferenţă semnificativă în lupta împotriva bolii hepatice metabolice. Prin adoptarea acestor măsuri preventive şi de gestionare, putem îmbunătăţi calitatea vieţii noastre şi preveni complicaţiile asociate acestei afecţiuni”, a mai declarat Anca Trifan.
Aceasta s-a arătat îngrijorată de faptul că, în urma unui studiu făcut în rândul studenţilor din Iaşi, a reieşit faptul că unu din şase are ficat non-alcoolic.
„Chiar dacă nu au fibroză semnificativă la această vârstă pentru noi este un mare semn de îngrijorare. Totodată, ne obligă să luăm măsuri atunci când constatăm o problemă de sănătate publică, atunci când există un semnal că ceva se întâmplă. Noi nu facem medicină socială. Noi facem gastroenterologie, dar în momentul în care observăm că un astfel de tsunami vine spre noi, un număr imens de cazuri de ciroză datorată în multe cazuri ficatului gras non-alcoolic trebuie să luăm măsuri. Altfel sistemul se va prăbuşi. Este o nenorocire dacă una din trei sau patru persoane are o boală cronică. Vă daţi seama ce se întâmplă în ani sau decade? Spitalele nu vor face faţă. De aceea încercăm să facem prevenţie şi dacă se poate încă din copilărie. Nu putem obţine o stare de sănătate bună decât prin educaţia primită din primii ani de viaţă, dacă se poate. Şi mai este ceva. Pentru a avea o stare de sănătate bună, fiecare trebuie să se respecte pe sine. Nu vom reuşi nimic dacă fiecare individ nu se respectă pe sine şi nu crede că merită să fie sănătos, cu o stare de bine. Multe afecţiuni pot fi prevenite dacă avem grijă de noi”, a arătat dr. Anca Trifan.
Aceasta a afirmat totodată că ficatul gras non-alcoolic poate fi numită o boală a sărăciei.
„Mai degrabă aş spune că este o boală a sărăciei, nu a bogăţiei. În momentul în care ajungi la un nivel de trai satisfăcător începi să pui preţ pe sănătate, pe starea de bine, pe alte aspecte ale vieţii, nu doar pe mâncare, adică pe numărul de calorii ingurgitate ca maximum de satisfacţie şi maximum de bogăţie. Am văzut şi în SUA, în regiunile cele mai sărace este populaţia cea mai obeză, iar în partea de Vest a SUA aproape nu am văzut o persoană obeză pe stradă, în afară de populaţia care provenea din America de Sud care are anumite predispoziţii genetice”, a mai spus ea.
