Salariile românilor nu țin pasul cu rata inflației care a înregistrat un nou record și a atins 15,3%! Cu toate acestea, în ciuda datelor oficiale, românii resimt mult mai grav aceste majorări, iar puterea de cumpărare a scăzut cu 50% față de anul trecut. Potrivit INS, salariul mediu net, dar și cel mediu brut au scăzut față de luna precedentă, iar românii abia mai fac față valului de scumpiri.
Datele statistice arată că, în țara noastră, 36% din venit se duce lunar către mâncare. Dacă ne raportăm la salariul mediu pe economie vorbim, așadar, de suma de 1.450 de lei. La fel de mult, adică 1.600 de lei se cheltuie în fiecare lună pe rată, chirie sau pe utilități. Iar situația va persista multe luni de acum înainte. Specialiștii spun că inflația ar putea scădea sub două cifre abia la sfârșitul anului viitor. Este drept că estimările lor nu pot fi unele exacte și s-ar putea înrăutăți, asta dacă Putin nu oprește de urgență măcelul din Ucraina.
Altfel, trebuie să fim pregătiți pentru cel mai negru scenariu la iarnă! În caz contrar, românii vor îngheța în case. Este avertismentul dur lansat de vicepreședintele ANRE, care spune că trebuie să umplem depozitele de gaze cât mai mult posibil. În niciun caz nu trebuie să ne mulțumim cu limita de 80% impusă de UE, ci să mergem spre 90% sau chiar 95%. Oficialul spune că ne așteaptă o perioadă și mai complicată decât până acum, iar asta pentru că piața energiei este impredictibilă și nu știm la ce să ne așteptăm când vine vorba despre aprovizionarea cu gaze și energie electrică. În ciuda acestor semnale de alarmă, Prețul energiei electrice din tara noastră a ajuns, în doar zece zile la jumătate, pe piața din domeniu unde se tranzacționează în ziua următoare. De exemplu, dacă în luna august, în România energia se vindea în medie cu 3.600 lei/MWh, acum costă aproximativ 1.490 de lei. Același fenomen îl întâlnim pe întregul continent. Cu toate acestea, șmecherii din domeniu emit în continuare facturi uriașe, pe care mulți dintre noi abia le putem plăti acum, la început de toamnă. Iar rechinii de pe piață joacă la fentă și șantaj, în timp ce noi sărăcim văzând cu ochii.
Guvernul trebuie să intervină mult mai serios și să facă lumină în acest întuneric al liberalizării haotice, pentru a elimina firmele neserioase de pe piață. Altfel, chiar vom ajunge să facem duș în doi așa cum ne recomandă, foarte serios ministrul Energiei din Elveția. Pe lângă asta, oficialul le cere oamenilor să stingă becurile după ce ies din cameră, să scoată din priză aparatura pe care nu o folosesc și să seteze o temperatură mai ridicată a frigiderului. Liderii europeni parcă au luat-o razna complet. O fi de la făina de greieri pe care o mănâncă, dar este de noaptea minții ce ni se recomandă din partea unora. Soluția este dialogul care să aducă pacea în țara vecină. Dar observ cu mare tristețe că nimeni nu mai discută despre tratative care să oprească simfonia morții pornită de ruși. Este drept că sunt tensiuni uriașe la Kremlin, mai ales că, după contraofensiva reușită a Kievului, oficiali ai Dumei de Stat cer demisia lui Vladimir Putin. Mă tem însă că dictatorul va înteți regimul terorii, atât pe frontul de acasă, dar mai ales pe cel din Ucraina. Și mă sperie și mai tare faptul că își poate folosi marionetele pentru a destabiliza și mai mult, asta dacă e posibil, o Europă cu lideri care parcă nu se ridică la înălțimea vremurilor cumplite pe care le trăim. Să nu mă înțelegeți greșit, nu spun că Occidentul e „tatăl” tuturor relelor, așa cum spun mulți.
Între est și vest e ușor de ales. Cu toate păcatele lui, Vestul măcar ne-a scos din întuneric și ne-a adus suficientă bunăstare, o oarecare stabilitate și predictibilitate. Avem timp să gândim cu mintea noastră, să ne îndoim, să citim, să documentăm, să contestăm. Doar că suntem orbiți cu perdele de fum și cu tot felul de propuneri, care mai de care mai dubioase sau de tot râsul. Dar nu ne mai arde de glume nici măcar în zilele bune, aici la est de Ungaria și la vest de război. Vedem că în coaliția de guvernare se discută mult, se promite pe măsură, iar soluțiile întârzie să apară. România pare țara nimănui, mai ales că oricine poate veni să facă ce consideră de cuviință. Chiar să atace integritatea teritorială și să facă apel la dezmembrarea țării. Ultimul exemplu este cel al unui site secesionist care militează pentru desprinderea Transilvaniei de România, care este accesibil din România și funcționează în 4 limbi: română, maghiară, engleză și germană.
Pe platformă se îndeamnă la ”despărțirea Transilvaniei de România” și este afișat un contor cu numărul de zile rămase până la data de 15 august 2023, când ar trebui, consideră autorii maghiari, să se producă acest lucru. Portalul conține și un ”apel către președintele Iohannis” și către guvernul României. Pe site mai apar și o serie de promisiuni de majorare a pensiilor și salariilor muncitorilor din Ardeal și introducerea unei monede proprii a regiunii. Solicităm pe această cale autorităților să ia măsuri de urgență și să oprească din fașă astfel de îndemnuri la rebeliune. Trăim vremuri în care orice este posibil, nu suntem în culise și nu vedem ce se pregătește cu adevărat, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice. Și, în timp ce se raționalizează toate, iar culturile sunt arse pe câmp, noi exportăm apă de irigații în Ungaria. Asta în condițiile în care ministrul ungur al Mediului, le cere românilor să nu își mai ude grădinile.
Apele Române au vândut Ungariei nu mai puțin de 1,5 milioane de metri cubi de apă pentru irigații cu suma derizorie de 4.070 euro, adică mai puțin de un eurocent pe metru cub. Asta în timp ce un român plătește pentru un metru cub de apă rece consumată chiar și 3 lei, adică de aproape 60 de ori mai mult. În ultimii zece ani, țara vecină a primit 16,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații. Așadar, UDMR guvernează bine, dar nu în interesul românilor, ci în cel al maghiarilor. Și va rămâne mult timp la cârmă, în ciuda derapajelor unor lideri de top ai partidului. Cu cred cu tărie că încă mai avem conducători care își iubesc țara și care vor apăra cu orice preț interesele poporului.
Și, oricât de grea ar fi situația, vreau să închei optimist acest editorial. Există speranță chiar și în cele mai grele momente, dacă îl avem pe Dumnezeu în suflet. Și am să vă povestesc o lecție incredibilă pe care ne-a predat-o Arthur Ashe, legendarul jucător de tenis american. Când acesta era pe moarte din cauza SIDA, pe care a căpătat-o de la sângele infectat administrat în timpul unei operații pe cord în 1983, a primit scrisori de la mulți dintre fanii săi, dintre care unul îl întreba: „De ce a trebuit Dumnezeu să te aleagă pe tine pentru o boală atât de oribilă?” Iar sportivul a răspuns: „Cu mulți ani în urmă, aproximativ 50 de milioane de copii au început să joace tenis, unul dintre ei fiind eu. 5 milioane dintre aceștia au învățat să joace tenis. 500.000 au învățat tenis profesionist. 50.000 au ajuns în circuitul profesionist. 5.000 au ajuns la Grand Slam. 50 au ajuns la Wimbledon, 4 au ajuns în semifinală. Doi au ajuns în finală și, din nou, unul dintre ei am fost eu. Când sărbătoream victoria cu paharul în mână, nu mi-a trecut prin minte să-L întreb pe Dumnezeu: „De ce pe mine? De ce eu?” Deci, acum că sunt în durere, cum pot să-L întreb pe Dumnezeu: „De ce pe mine?” „De ce eu?” Uneori nu ești mulțumit de viața ta, în timp ce mulți oameni din această lume visează că și-ar dori sa trăiască viața ta. Ca și în povestea în care un băiat de la o fermă vede un avion care zboară deasupra lui și visează să zboare, dar pilotul acelui avion zboară deasupra fermei și visează să se întoarcă acasă. Asta e viața! Atunci bucură-te de a ta. Dacă bogăția ar fi secretul fericirii, bogații ar trebui să danseze pe străzi, dar numai copiii săraci fac asta. Dacă puterea ar garanta securitatea, oamenii importanți ar trebui să umble fără gărzi de corp, dar numai cei care trăiesc cu umilință, visează liniștit. Dacă frumusețea și faima ar atrage relații ideale, celebritățile ar trebui să aibă cele mai bune căsnicii, dar nu este așa. Trăiește cu smerenie, umblă cu smerenie și iubește cu inima ta.” Așadar stimați telespectatori, să iubim cu inimă bună de români această țară și să facem tot ce ne stă în putere pentru a o preda mai departe, la cheie, copiilor și nepoților noștri.
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir.
Așteptăm mesajele și poveștile dumneavoastră la adresa de email [email protected].
