Irisul sălbatic identificat de către cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) în Pădurea Crâng este prezentat, în premieră, în cadrul unui congres internaţional organizat în Germania, având ca tematică biodiversitatea.
În perioada 18-23 august. în oraşul german Leipzig se desfăşoară Congresul General al EUCARPIA, asociaţie internaţională cu membri de diferite naţionalităţi ce îşi propune să promoveze cooperarea ştiinţifică şi tehnică în domeniul ameliorării plantelor. BRGV este reprezentată la congres de doi cercetători care prezintă patru lucrări ştiinţifice.
Foto (C): Florin Zafiu/AGERPRES
„În cadrul congresului internaţional al organizaţiei ştiinţifice suntem prezenţi fizic cu doi reprezentanţi ai Băncii, dr.Muşat Bianca şi doctorand Camelia Bratu, care prezintă patru lucrări ştiinţifice. Una vizează tomatele, avem o colecţie de peste 4.000 de soiuri de tomate, tema congresului face referire la biodiversitate, la conservare, o altă temă se referă la Sideritis scardica şi hyssopifolia, o specie nouă aclimatizată în România. Mai avem un referat care vizează soiuri noi de ardei iute obţinute la BRGV, avem în curs de omologare trei soiuri total diferite în ceea ce priveşte conţinutul de capsaicină, sperăm pe viitor să fie omologate. Nu cel din urmă referat vizează o colecţie de irişi pe care noi o avem în conservare, 38 de varietăţi. Venim cu un element important, prezentăm cu lux de amănunte o varietate de iris românesc din flora spontană, din Pădurea Crâng, Iris graminea. Prezenţa noastră acolo arată că România are biodiversitate, specialişti, preocupări şi ceea ce este foarte important, aceste lucrări se înmatriculează, se publică şi pot căpăta anumite cotaţii ştiinţifice”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Irisul sălbatic a fost descoperit în câteva locuri din Pădurea Crâng aflată în municipiului Buzău, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, o plantă rară pe care cercetătorii au luat-o în studiu alături de laleaua de Crâng.
Foto (C): Florin Zafiu/AGERPRES
„Irisul înfloreşte primăvara, are o tijă înaltă de până la 40-50 de centimetri, floarea este albastră cu pete galbene pe petalele din vârf, este distinctă, foarte fină, dar nu miroase. Frunzele lanciolate nu sunt foarte mari, dar este deosebită fiind viu colorată, are o nuanţă de mov-albastru. În judeţ nu am mai găsit până acum, mai sunt varietăţi de iris sălbatic în România. Este o plantă frumoasă, pe care noi o protejăm şi sperăm ca la congres să fie un succes, să arătăm că aceste elemente de biodiversitate sunt unice şi româneşti”, a precizat cercetătorul.
După ce a fost descoperită, floarea de iris sălbatic a făcut obiectul unor campanii de plantare, astfel încât aria de creştere să fie extinsă. Totodată, cercetătorii încearcă să stabilească diferenţele fenotipice ale plantei în raport cu alte specii de iris sălbatic, pentru a putea fi ulterior supusă unei măsuri de protecţie.
„Irisul îl avem în conservare la Bancă, am încercat să extindem arealul lui de cultură în Crâng, l-am plantat şi în locurile în care nu era prezent. Este o plantă destul de rară, floarea nu se păstrează decât câteva zile, nu rezistă. Nu trebuie să o rupem, pe de-o parte pentru a-şi asigura înmulţirea, dar vorbim şi de o plantă rară neameliorată, endemică, nu are o capacitate mare de păstrare în vază, floarea se ofileşte foarte repede tăiată. Încercăm să vedem unde în lume sau în ţară mai sunt astfel de varietăţi de iris şi pe viitor să vedem ce măsuri se impun, dacă este sau nu în pericol. Suntem în perioada de cercetare, prezentăm această plantă în Germania şi astfel arătăm că nu stăm rău la biodiversitate. Vorbim de patrimoniu genetic şi aceste plante fac parte din patrimoniul ţării, sunt elemente de tezaur, de identitate. Prin urmare ce este unic, valoros trebuie să raportăm la aceste forumuri ştiinţifice pentru a fi recunoscute ca elemente de patrimoniu. Este o competiţie pe aceste resurse între cei care vor să îşi asume identitatea lor, mă gândesc spre exemplu la laleaua de Cazane cu care ne mândrim, dar ea este înmatriculată în Ungaria, se numeşte Tulipa hungarica”, a subliniat directorul BRGV.
Tot în anul 2024, BRGV a participat la cea de-a V-a ediţie a Congresului European de Horticultură, organizată de către Societatea Internaţională de Ştiinţe Horticulturale la Bucureşti, cu cinci lucrări ştiinţifice. AGERPRES
