Inflația anuală a coborât la 10,3% în luna iunie, de la 10,6% în luna precedentă, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Scăderea inflației se datorează unui efect de bază, adică faptului că prețurile au crescut mai puțin în acest an față de anul trecut. Însă alimentele continuă să se scumpească într-un ritm accelerat, cu 17,8% față de iunie 2020.
Alimentele, cele mai afectate de scumpiri
Dintre categoriile de produse și servicii monitorizate de INS, cele alimentare au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri atât față de luna precedentă (+1%), cât și față de începutul anului (+7%) și față de aceeași lună a anului trecut (+17,8%).
Printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult se numără cartofii (+21%), pâinea (+5%), fructele (+10%) și carnea (+7%). Aceste scumpiri se explică prin creșterea costurilor de producție și transport, dar și prin cererea ridicată pe piața internă și externă.
Mărfurile nealimentare și serviciile, mai stabile
Pe de altă parte, mărfurile nealimentare și serviciile au avut creșteri de prețuri mai moderate. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1% față de luna precedentă, cu 1,2% față de începutul anului și cu 4,8% față de iunie 2020. Serviciile au avut o creștere de prețuri de 0,2% față de luna precedentă, de 2% față de începutul anului și de 11,5% față de iunie 2020.
Un factor care a contribuit la temperarea inflației a fost scăderea facturilor la energia electrică cu -14% de la începutul anului, ca urmare a schemelor de compensare. Tarifele la gazele naturale au rămas la același nivel.
BNR estimează o inflație de 7,1% pentru finalul anului
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024. BNR a explicat că inflația este influențată negativ de creșterea prețurilor internaționale ale materiilor prime și energiei, precum și de presiunile din partea cererii agregate.
BNR a menținut dobânda cheie la nivelul minim record de 1,25%, dar a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75%, pentru a limita efectele inflaționiste. BNR urmărește o țintă medie anuală a inflației de 2,5%, cu o marjă admisibilă între 1,5% și 3,5%.
